Strategia de dezvoltare a municipiului Constanţa în domeniul serviciului public de transport călători

1. Serviciul public de transport local de persoane în România

În România, transportul urban de călători se efectuează de către administraţia publică locală, prin regii proprii şi societăţi comerciale cu capital privat precum şi prin persoane fizice autorizate.

Serviciul de transport public local de persoane are la bază următoarele principii:

a) respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale călătorilor;

b) asigurarea deplasării în condiţii de siguranţă şi de confort;

c) protecţia mediului;

d) tratament egal şi nediscriminatoriu pentru toţi utilizatorii;

e) servicii de calitate în condiţiile unor tarife accesibile;

f) administrarea eficientă a bunurilor şi a fondurilor băneşti;

g) dezvoltarea durabilă.

Face parte din categoria transportului public local de călători transportul de persoane care îndeplineşte, cumulativ, următoarele condiţii:

a) este efectuat pe teritoriul unei localităţi urbane sau rurale, precum şi între localitatea respectivă şi localităţile limitrofe;

b) se execută pe rute şi cu frecvenţe prestabilite, iar călătorii sunt îmbarcaţi sau debarcaţi în puncte de oprire fixe;

c) se percepe un tarif de transport, încasat de operatorul de transport.

Prin mijloacele de transport în comun se înţeleg vehiculele destinate în mod special transportului public urban şi suburban de persoane. Acestea pot fi:

a) autobuze urbane, autovehicule destinate şi echipate pentru transportul de persoane şi al bagajelor acestora; autobuzele din această categorie vor fi amenajate pentru transportul de pasageri, aşezaţi pe scaune sau în picioare, având cel puţin 17 locuri pe scaune, inclusiv cel al conducătorului auto, care asigură posibilitatea unui schimb rapid de pasageri în staţii;

b) tramvaie;

c) troleibuze;

d) minibuze sau microbuze, autovehicule destinate prin construcţie transportului a 10-17 persoane pe scaune, inclusiv cel al conducătorului auto, dar nu mai mult de 22 de persoane pe scaune şi în picioare.

Serviciile de transport public local de călători se organizează pentru a satisface cu prioritate nevoile populaţiei, precum şi ale instituţiilor publice şi ale agenţilor economici.

Sunt abilitate să organizeze, să reglementeze, să conducă, să monitorizeze şi să controleze servicii de transport public local de călători consiliile locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, precum şi consiliile judeţene.

Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a întreprinde măsurile necesare pentru extinderea, dezvoltarea şi modernizarea transportului public urban şi suburban de persoane. Autorităţile administraţiei publice locale, prin serviciile de specialitate, vor gestiona şi vor controla activitatea operatorilor de transport public local de călători.

Principalele obiective urmărite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale în domeniul serviciilor de transport public local de călători sunt:

a) îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei serviciului de transport public local de călători;

b) creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne;

c) acordarea de facilităţi unor categorii de persoane;

d) asigurarea capacităţii suficiente de transport pe rute aglomerate.

Administraţia publică locală trebuie să organizeze serviciul public de transport în funcţie de cerinţele specifice fiecărei localităţi, astfel încât să se asigure:

• legăturile dintre zonele rezidenţiale şi cele industriale şi comerciale;
• facilitarea legăturilor din interiorul cartierelor pentru transportul optim către pieţe, şcoli, spitale;
• realizarea de legături între transportul pe şine şi cel pe carosabil;
• reducerea permanentă a numărului de transbordări dintr-un mijloc de transport în altul.

Principala problemă a transportului public de călători este generată de lipsa resurselor financiare pentru realizarea de investiţii noi şi pentru întreţinerea reţelelor şi parcurilor de vehicule existente.

O strategie modernă de dezvoltare pentru serviciile publice de transport are ca scop acoperirea cererii actuale şi de perspectivă în condiţii de calitate superioară şi buget de exploatare optimizat. În acest sens, serviciile publice trebuie să asigure:

·         reorganizarea transportului în sistem integrat;

·         organizarea staţiilor multimodale;

·         integrarea tarifară, adică utilizarea unui singur tip de cartelă pentru orice mijloc de transport public;

·         realizarea sistemelor flexibile pentru autobuze şi a reţelelor de completare cu troleibuze, aceste două mijloace fiind cele mai eficiente.

2. Transportul rutier în municipiul Constanţa

În continuare voi analiza situaţia existentă cu privire la Serviciul public de transport călători în municipiul Constanţa şi voi propune posibile soluţii de dezvoltare şi îmbunătăţire a acestuia.

Municipiul Constanţa este traversat (de la nord la sud şi de la est la vest) de două drumuri europene: E60, care leagă Bucureşti de Constanţa şi E87, care leagă Constanţa de Bulgaria, prin Vama Veche. De asemenea, municipiul este tranzitat de următoarele drumuri naţionale: DN 2A – B-dul Tomis; DN 39; DN 3; DN 3A-C; DN 3C. Reţeaua rutieră interioară a municipiului Constanţa însumează 410 km străzi, dintre care 320 km străzi trafic mediu şi uşor şi 90 km străzi trafic greu.

Pentru îmbunătăţirea infrastructurii de transport din municipiul Constanţa, mă voi opri asupra următoarelor 3 proiecte:

1. Îmbunătăţirea reţelei de drumuri din cadrul municipiului;
2. Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, inclusiv construcţia/ reabilitarea şoselelor de centură;
3. Modernizarea transportului în comun de persoane.

1. Îmbunătăţirea reţelei de drumuri din cadrul municipiului

           Cu privire la acest aspect trebuie demarat un proiect amplu de reabilitare şi modernizare a bulevardelor şi şoselelor, care se află într-un stadiu de uzură avansată din cauza faptului că nu au mai fost refăcute integral, ci doar pe porţiuni de foarte mult timp.                  Programul se va derula pe o perioadă de 5 ani, deoarece se va încerca corelarea lui cu lucrările de reabilitare ale deţinătorilor de utilităţi publice de sub carosabil (reţele de termoficare, gaze, alimentare cu apă, canalizare etc).

           Pe lângă reabilitarea străzilor, care reprezintă axa principală a acestui proiect, se vor desfăşura şi alte lucrări, cum ar fi:

-          amenajarea trotuarelor, intersecţiilor, aleilor;

-          reabilitarea podurilor;

-          modernizarea pasajelor pietonale;

-          crearea de piste pentru biciclişti;

-          refacerea marcajelor rutiere;

-          montarea de indicatoare stradale şi turistice în toate punctele importante ale oraşului; panourile de semnalizare trebuie să acopere toate categoriile care se regăsesc în legea rutieră: indicatoare de avertizare a pericolului, de reglementare şi prioritate, indicatoare de semnalizare a lucrărilor, indicatoare pietonale etc. şi sunt confecţionate din materiale ce sporesc vizibilitatea;

-          instalarea de semafoare în toate intersecţiile importante;

-          reabilitarea platformei trotuarului prin montarea de pavele din beton colorat;

-          înlocuirea bordurilor existente, aflate în stare avansată de degradare;

-          crearea de noi locuri de parcare, prin transformarea unei părţi a trotuarelor aferente bulevardelor (unde lăţimea o permite) în parcări auto.

           Lipsa locurilor de parcare în zona centrală a oraşului a devenit o problemă cronică în municipiul Constanţa, mai ales în perioada sezonului estival. De aceea, acest proiect prevede şi:

a) crearea în zona centrală a oraşului a unei parcări auto supraterane, pe 3- 4 nivele, cu o capacitate maximă de 1.500 – 2.000 de locuri. Printre beneficiile unei astfel de soluţii putem enumera:

- fluidizarea traficului în zona centrală a oraşului;

- crearea de noi locuri de muncă, atât temporare, cât şi permanente;

- creşterea gradului de atractivitate a zonei;

- îmbunătăţirea infrastructurii urbane;

- reducerea timpului de transport;

- creşterea gradului de confort social.

b) asfaltarea tuturor parcărilor dintre blocuri;

c) construirea unei pasarele pietonale în zonele foarte aglomerate şi în staţiunea Mamaia.

2. Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, inclusiv construcţia/ reabilitarea şoselelor de centură

Acestei părţi a proiectului îi va fi alocată o perioadă de 5 ani şi va cuprinde:

-          Reabilitarea şi modernizarea de drumuri judeţene pe tronsonul DJ 228: DN 22C Nazarcea, DN 22A Ovidiu;

-          Reabilitarea şi modernizarea de drumuri judeţene în staţiunea Techirghiol;

-          Reabilitarea tramei stradale în Municipiul Medgidia, Jud. Constanţa;

-          Construcţia unui drum de acces care să facă legătura între Portul Turistic Tomis şi staţiunea Mamaia - Riviera Tomis;

-          Construcţia unei şosele de centură pe axa Ovidiu – Lazu – Agigea, în scopul redirecţionării traficului greu şi a fluidizării circulaţiei;

-          Reabilitarea drumurilor judeţene şi a celor din zona metropolitană a municipiului Constanţa;

-          Modernizarea şi asigurarea accesului în zonele rurale.

Varianta de ocolire a municipiului Constanţa are ca obiectiv îmbunătăţirea infrastructurii de transport şi va fi situată între DN 22 şi DN 39. Traseul proiectat al variantei se desprinde din Drumul Naţional 2A din localitatea Ovidiu de la podul peste canalul navigabil Poarta Albă - Midia Năvodari, ocoleşte municipiul Constanţa pe la vest, intersectează DN3 la km 254 şi magistrala M800 de cale ferată înainte de triajul Palas.

Avantajele unui astfel de proiect ar fi:

- degrevarea aglomerărilor în trafic;

- fluidizarea traficului greu şi de tranzit;

- reducerea costurilor de transport;

- reducerea timpului de parcurs;

- sporirea gradului de confort şi siguranţă a circulaţiei;

- crearea de noi locuri de muncă, atât temporare cât şi permanente;

- dezvoltarea activităţilor economice datorită viabilizării unor noi zone aflate în prezent în extravilanul localităţilor.

Având în vedere faptul că acest proiect face parte din Coridorul IV Pan European va fi finanţat de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi de Ministerul Transportului. Lungimea variantei de ocolire este de 22,2 kilometri în regim de autostradă, iar valoarea investiţiei este estimată la peste 600 milioane RON.

             În ceea ce priveşte modernizarea şi asigurarea accesului în zonele rurale se urmăreşte: menţinerea populaţiei în zonele rurale, reducerea gradului de izolare a zonelor rurale, creşterea investiţiilor în zonele rurale, îmbunătăţirea siguranţei traficului, creşterea volumului de mărfuri tranzitate, creşterea cifrei de afaceri în zonele rurale, dezvoltarea serviciilor în zonele rurale, diminuarea discrepanţei existente între municipiul Constanţa şi oraşele din judeţ şi mediul rural. Principalele avantaje ale acestei modernizări a zonelor rurale ar fi: creşterea numărului de persoane care tranzitează zona respectivă, creşterea numărului de firme nou create, scăderea ratei şomajului, atragerea de investitori străini, creşterea nivelului de dezvoltare economică, sporirea confortului cetăţenilor.

3. Modernizarea transportului în comun de persoane

Domeniul transporturilor este considerat prioritar în contextul planurilor de dezvoltare ale României, date fiind relaţiile sale de interdependenţă cu celelalte ramuri ale economiei naţionale, valoarea serviciilor oferite pentru populaţie şi impactul considerabil asupra mediului.

Dezvoltarea transporturilor are în vedere facilitarea includerii sistemelor urbane din România în mediul european prin îmbunătăţirea serviciilor rutiere, feroviare, maritime, fluviale şi aeriene având destinaţiile principale în Europa. Indicatorul relativ al accesibilităţii (combinând servicii, transbordări, preţuri şi durate de călătorie) urmează să se alinieze progresiv până în anul 2020 la cel existent în Europa.

Se vor îmbunătăţi legăturile între oraşe prin stimularea serviciilor de transport public interurban şi de coordonare a gestiunii şi se va garanta o accesibilitate generală minimă a serviciilor publice pentru toţi cetăţenii, acordându-se o atenţie specială grupurilor vulnerabile (copii, bătrâni, persoane cu mobilitate redusă). Accesibilitatea transportului public la zonele cu densitate mică a populaţiei şi nuclee dispersate se va asigura la nivele minime stabilite.

Pentru minimizarea efectelor adverse ale transportului asupra mediului se va

elabora o strategie privind protecţia mediului în domeniul transporturilor, corelată cu noile politici ale Uniunii Europene, inclusiv cu reglementările în domeniul maritim, focalizată pe indicatori privind nivelurile admisibile, metodele şi mijloacele de monitorizare şi control pentru emisiile poluante, gazele cu efect de seră şi pentru zgomotele la sursă provenite din activităţile de transport. Se va întreprinde cartografierea emisiilor sonore provocate de transporturi în marile aglomeraţii urbane şi pe reţelele de transport cu trafic intens în vederea stabilirii modalităţilor optime de protejare a populaţiei şi a mediului. Pe baza analizei celor mai bune practici din celelalte ţări ale Uniunii Europene, se vor elabora reglementări privind taxele de utilizare a infrastructurilor şi mijloacelor de transport şi se vor promova măsuri stimulative, prin instrumente financiare şi/sau fiscale (reducerea sau scutirea de accize, subvenţii pentru cercetare-dezvoltare) pentru utilizarea mai largă a biocarburanţilor şi a combustibililor alternativi în activitatea de transporturi.

             Transportul în comun în municipiul Constanţa este asigurat în proporţie de 80% de către R.A.T.C., regie subordonată Consiliului Local Constanţa, pe piaţă acţionând însă şi alţi operatori privaţi. Actualmente, parcul de vehicule destinate transportului în comun de persoane al R.A.T.C. deserveşte 18 trasee locale şi este alcătuit din: troleibuze, tramvaie şi autobuze dotate cu catalizator euro 3, Constanţa fiind singurul oraş din ţară care posedă un parc auto complet reînnoit, la standarde europene.

             În acest domeniu al transportului public de călători trebuiesc luate măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor, prin susţinerea dezvoltării economice a localităţilor şi prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne. Astfel se pot considera următoarele soluţii:

-          construirea unui metrou uşor de suprafaţă (pe axa nord Năvodari – Eforie);

-          reabilitarea infrastructurii de rulare a tramvaielor şi achiziţionarea de noi tramvaie;

-          realizarea de legături între transportul pe şine (tramvaiele) şi cel pe carosabil (autobuze, troleibuze, microbuze);

-          implementarea tichetingului electronic în transportul în comun din municipiul Constanţa;

-          implementarea unui sistem electronic de afişare a traseului în mijloacele de transport în comun;

-          elaborarea unui studiu privind implementarea utilizării combustibililor neconvenţionali;

-          modernizarea parcului auto al R.A.T.C., prin achiziţionarea unor noi mijloace de transport în comun;

-          modernizarea autogărilor din municipiul Constanţa, prin reabilitarea lor, prin creşterea capacităţii şi diversificarea serviciilor oferite în autogări;

-          realizarea sistemelor flexibile pentru autobuze şi a reţelelor de completare cu troleibuze, aceste două mijloace fiind cele mai eficiente;

Avantajele acestui proiect sunt foarte importante: asigurarea capacităţii suficiente de transport pe rute aglomerate, integrarea tarifară, adică utilizarea unui singur tip de cartelă pentru orice mijloc de transport public, acordarea de facilităţi unor categorii de persoane, reducerea permanentă a numărului de transbordări dintr-un mijloc de transport în altul, asigurarea legăturilor dintre zonele rezidenţiale şi cele industriale şi comerciale etc.

3. Concluzii

Având în vedere că o aşezare urbană nu este un sistem închis, iar realizarea obiectivelor generale se întemeiază pe aplicarea unui management care să conducă la dezvoltare şi/sau regenerare urbană, politicile, planificarea strategică urbană, precum şi realizarea programelor şi proiectelor se vor face cu respectarea anumitor principii, impuse de Uniunea Europeană, dintre care amintim:

·         dezvoltare durabilă, astfel încât pe termen lung să se producă schimbări majore de cultură şi atitudine în ceea ce priveşte utilizarea resurselor de către populaţie şi operatorii economici;

·         întărirea capacităţii instituţionale prin management eficient, definirea şi restructurarea serviciilor publice în raport cu resursele financiare actuale, cu obiectivele dezvoltării durabile, precum şi cu doleanţele şi cerinţele comunităţii;

·         realizarea programelor şi proiectelor prin parteneriat public-privat;

·         managementul resurselor, ce presupune integrarea resurselor materiale, financiare, umane şi informaţionale;

·         identificarea nevoilor comunităţii locale şi a priorităţilor acesteia;

·         analiza capacităţii tehnice de execuţie;

·         evaluarea eficienţei utilizării resurselor financiare şi umane;

·         protecţia mediului.

Dezvoltarea infrastructurii de transport reprezintă o condiţie necesară pentru implementarea cu succes şi a celorlalte priorităţi de dezvoltare ale României pentru perioada 2007–2013, contribuind la creşterea mobilităţii persoanelor şi a mărfurilor, la integrarea polilor regionali de creştere cu reţeaua trans-europeană de transport, la combaterea izolării zonelor subdezvoltate şi, nu în ultimul rând, la dezvoltarea infrastructurii de transport regionale şi locale.