miercuri, 20 noiembrie 2013

Traficul de persoane – o problemă socială

Schimbările sociale sunt declanşate între altele şi de apariţia unor probleme sociale, a căror soluţionare vizează o masă vastă de indivizi. Orice societate se confruntă frecvent cu probleme sociale ca: delincvenţa juvenilă, sărăcia, mortalitatea infantilă, prostituţia, traficul de droguri, traficul de persoane, tensiunile interetnice, poluarea, terorismul, crize economice etc. Demersurile întreprinse pentru identificarea, localizarea şi în final eliminarea problemei conduc la perfecţionarea sistemului.
Problemele sociale pot fi determinate de: subdezvoltarea societăţii, situaţia de criză sau dificultate în care se pot găsi anumite grupuri, indivizi, zone la un moment dat, condiţiile naturale şi sociale, comportamente individuale şi colective care afectează negativ celelalte persoane, ineficienţa unor instituţii, nivelul de instruire scăzut, apariţia unor oportunităţi de dezvoltare.Citeste mai mult...

Descentralizarea în România

Consideraţii generale privind descentralizarea
O cerinţă majoră a reformei româneşti pe drumul integrării României în UE a fost şi este eficientizarea şi modernizarea administraţiei publice.
Creşterea calităţii serviciilor publice prestate către comunitate se poate realiza în primul rând prin oferirea acestora de către autoritatea cea mai apropiată de cetăţean. De aceea, elementul-cheie al acestei reforme este descentralizarea, adesea invocată şi din păcate niciodată pusă în practică în istoria post-revoluţionară a României.
Modernizarea sistemului administrativ a determinat schimbarea rolului puterii centrale în favoarea puterii locale. Societatea modernă, caracterizată de contradicţii şi pluralism a determinat mutarea procesului decizional de la nivel central către nivelul local în vederea adaptării acestui proces la specificul local.
Citeste mai mult...

Birocratia – amenintare sau oportunitate?

Aceasta tema este importanta, deoarece  in cadrul tuturor relatiilor dintre administratia centrala si cea locala, intre administratia publica si cetatean intervine birocratia. Ipoteza de la care am pornit in realizarea eseului este ca birocratia reprezinta o amenintare pentru dezvoltarea tarii din punct de vedere economic, social, cultural etc si creste coruptia.
Pentru a putea sa vedem ce influenta exercita birocratia in cadrul unei societati, este necesar sa cunoastem ce inseamna birocratia.
Birocraţia reprezinta un mod de organizare destinat administrării pe scară largă a unor resurse prin intermediul unor persoane specializate, de regulă plasate într-o structură ierarhică şi dispunând de atribuţii, responsabilităţi şi proceduri strict definite.
Termenul “birocratie” a fost introdus de sociologul german Max Weber, care a dorit sa identifice sursele de autoritate intr-o organizatie. Asadar, exista organizatii orientate spre lider, organizatii patriarhale si organizatii birocratice....Citeste mai mult

duminică, 10 noiembrie 2013

Strategii de afaceri si strategia de firma

                      1. Prezentarea societăţii S.C.Napolact S.A.
Societatea Comercială Napolact a luat fiinţă în 1990 prin transformarea integrală a Întreprinderii de Industrializarea Laptelui Cluj. Situată în inima Transilvaniei, Napolact este continuatoarea unei tradiţii vechi de un secol în domeniul procesării laptelui.
Compania a devenit unul dintre cei mai mari producători de lactate din România, iar la finele anului 2006 şi-a dezvoltat noua identitate de brand. Înregistrând în anul 2005 o cifră de afaceri de peste 41 milioane de euro, Napolact are în prezent 480 angajaţi şi prelucrează anual 53 milioane l de lapte în cele trei fabrici, pe care le deţine la Huedin, Baciu şi Ţaga.
Primul pas în construirea noii identităţi l-a constituit poziţionarea brand-ului Napolact ca şi marcă tradiţională românească, continuator al tradiţiei transilvane în meşteşugul prelucrării lactatelor. Noua identitate Napolact se caracterizează printr-un logo şi o linie grafică unitară, având la bază elemente care reflectă naturaleţea, tradiţia şi calitatea produselor.

2. Piaţa de referinţă

Principiul separării puterilor

Montesquieu afirma ca orice om care ar detine intreaga  putere intr-un stat (legislativa, executiva si judecatoreasca) este tentat sa abuzeze de ea; de unde si concluzia ca divizarea acestuia in parti ce coopereaza dar se si controleaza reciproc este de natura a asigura echilibrul si stabilitatea  puterilor si in mod deosebit folosirea non-abuziva a acestora.

Strategii de negociere

1. Negocierea distributivă
a)        Orientarea câştig-pierdere
Orientarea câştig-pierdere are deviza: dacă eu câştig, tu pierzi. Cei care adoptă o astfel de orientare se prevalează, pentru a-şi impune voinţa de poziţia influentă, de putere, de acreditări, de avere, de ascendentul personal, etc.
Negociatorul care optează pentru această orientare are obiectivul de a găsi, sau chiar de a impune o soluţie care să-i fie favorabilă, fără să ţină cont de interesele părţii adverse (uneori acestea sunt chiar negate).
În acest context, negocierea pune, pe moment, adversarii faţă în faţă, dar interesele lor nu sunt decât opuse. Tot ceea ce îl întăreşte pe unul este rău; tot ceea ce îl slăbeşte este bun. Orice concesie este considerată ca un semn de slăbiciune.
Pentru adepţii unei astfel de atitudini, conflictul nu este o sursă posibilă de progres, ci un obstacol ce trebuie eliminat din calea pe care şi-au trasat-o.