1. Definiţie
A. Reglementări UE
Art.52 din Regulamentul (CE, Euratom)
nr.1605/2002:
„(1) Tuturor actorilor financiari şi
oricărei alte persoane implicate în execuţia, gestionarea, auditarea sau controlul
bugetului le este interzis să ia măsuri care pot genera un conflict între
propriile lor interese şi cele ale Comunităţilor. Dacă survine un astfel de
caz, persoana în cauză trebuie să se abţină de la astfel de măsuri şi să
prezinte situaţia autorităţii competente.
(2) Un conflict de interese survine în
cazul în care exercitarea imparțială și obiectivă a funcţiilor unui actor financiar
sau ale unei alte persoane, menţionate la alineatul (1), este compromisă din
motive care implică familia, viaţa sentimentală, afinităţile politice sau naționale,
interesul economic sau orice alt interes comun cu cel al beneficiarului”.
Art.34 din Regulamentul (CE, Euratom)
nr.2342/2002:
“(1) Actele care ar putea fi viciate de
un conflict de interese în sensul articolului 52 alineatul (2) din regulamentul
financiar pot, inter alia, să aibă una dintre următoarele forme:
(a) acordarea în folos propriu sau
altora de avantaje nejustificate, directe sau indirecte;
(b) refuzul de a acorda unui beneficiar
drepturile sau avantajele la care este îndreptățit;
(c) comiterea de acte nejustificate sau
abuzive sau neîndeplinirea unor acte obligatorii.
(2) Autoritatea competentă menționată la
articolul 52 alineatul (1) din regulamentul financiar este superiorul ierarhic
al personalului implicat.
Superiorul ierarhic confirmă în scris
dacă există sau nu un conflict de interese. Dacă există, superiorul ierarhic ia
personal decizia corespunzătoare.
(3) Se presupune că există un conflict
de interese în cazul în care un solicitant, un candidat sau un ofertant este
membru al personalului care intră sub incidența Statutului funcționarilor, cu
excepția cazului în care participarea acestuia la procedură a fost autorizată în
prealabil de superiorul său”.
Art. 13 din Recomandarea nr.10/2000 a Comitetului de Miniștri al Consiliului
Europei privind Codul de conduită pentru funcționarii publici
“Conflictul de interese apare atunci când
funcționarul public are un interes personal care influențează, sau pare să
influenţeze, îndeplinirea atribuțiilor sale oficiale cu imparțialitate și
obiectivitate. Interesele private ale funcționarului public pot include un
beneficiu pentru sine sau pentru familia sa, pentru rudele sale apropiate,
pentru prieteni, pentru persoane sau organizații cu care funcționarul public a avut
relații politice sau de afaceri. Interesul personal se poate referi și la orice
datorii pe care funcționarul public le are față de persoanele enumerate mai sus”.
Organizaţia pentru Cooperare Economică şi
Dezvoltare (OECD):
16 În definirea conflictului de interese, OECD are în vedere
faptul că fiecare oficial public, în calitate de cetăţean privat, are şi un
interes legitim. În acest sens, conflictul de interese nu poate fi evitat sau
interzis, ci trebuie definit, identificat şi gestionat.
Din perspectiva OECD, conflictul de
interese presupune un conflict între atribuţiile publice şi interesul privat al
unui oficial public, în care interesul generat de calitatea de persoană privată
poate influenţa necorespunzător realizarea atribuţiilor sale oficiale.
Conflictul de interese poate fi generat şi
în cazul în care oficialul public are acces la anumite informaţii din interiorul
organizaţiei publice, care nu sunt disponibile publicului şi pe care le poate
utiliza pentru obţinerea unor avantaje patrimoniale. În acest caz, oficialul
public poate folosi calitatea sa publică pentru obţinerea unui câştig privat.
OECD identifică anumite zone cu risc
ridicat de conflict de interese, cum ar fi responsabilităţile unui oficial public
care presupun relaţionarea dintre autoritatea publică şi entităţi private,
achiziţiile publice, funcţiile de reglementare şi de control.
B. Reglementări naționale
Art.70 din Legea nr.161/2003:
” Prin conflict de interese se înţelege
situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică
are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea
cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor
acte normative.”
În baza acestor definiţii, acest Cod
de conduită acoperă situaţiile în care interesul privat de orice
natură al oficialului public poate influenţa decizia pe care acesta trebuie să
o ia în legătură cu programul pe care îl gestionează.
2. Clasificare
Ghidul Agenţiei Naţionale de Integritate
privind incompatibilităţile şi conflictele de interese , clasifică conflictul
de interese astfel:
a)
potenţial – apare în situaţia în care oficialul
public are interese personale de natură să producă un conflict de interese dacă
ar trebui luată o decizie publică.
Exemplul 1: Oficialul public care
gestioneză programe în cadrul cărora sunt finanţate din fonduri europene nerambursabile
proiecte pentru infrastructură are o rudă până la gradul II inclusiv care deţine
o companie de construcţii, dar care nu a aplicat pentru obţinerea de fonduri
europene nerambursabile şi nici nu implementează proiecte finanţate din fonduri
europene nerambursabile.
Exemplul 2: Oficialul public care poate
deţine o funcţie de conducere trebuie să ştie că nu poate avea în subordine
persoane cu care se află în rudenie până la gradul II inclusiv.
b)
actual – apare în momentul în care oficialul
public este pus în situaţia de a lua o decizie în urma căreia ar obţine un
interes privat de orice natură.
Exemplu: Oficialul public care gestioneză
programe în cadrul cărora sunt finanţate din fonduri europene nerambursabile
proiecte pentru infrastructură are o rudă până la gradul II inclusiv care deţine
o companie de
construcţii care a aplicat pentru obţinerea
de fonduri europene nerambursabile.
c)
consumat - apare în situaţia în care oficialul
public participă la luarea deciziei cu privire la care are un interes personal,
încălcând prevederile legale.
Exemplu: Oficialul public care gestionează
programe în cadrul cărora sunt finanţate din fonduri europene nerambursabile
proiecte pentru infrastructură decide cu privire la finanţarea din fonduri
europene nerambursabile a unui proiect depus de compania deţinută de o rudă până
la gradul II inclusiv .
Conduita pe care un oficial public
trebuie să o aibă variază în funcţie de tipul de conflict de interese existent la
un moment dat. Astfel, în cazul unui conflict de interese potenţial, oficialul
public trebuie să îşi exercite atribuţiile în mod transparent şi echidistant.
În situaţia în care există un conflict
de interese (cazul conflictului de interese actual), conform art.79 alin.(2)
şi alin.(3) din Legea nr.161/2003: „oficialul public este obligat să se abţină
de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea la luarea deciziei şi
să îl informeze pe şeful ierarhic căruia ii este subordonat direct. Acesta este
obligat să ia măsurile care se impun pentru exercitarea cu imparţialitate a
funcţiei publice, în termen de cel mult 3 zile de la data luării la cunoştinţă.
(…) Conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, la propunerea şefului
ierarhic căruia îi este subordonat direct funcţionarul public în cauză, va
desemna un alt funcţionar public, care are aceeaşi pregătire şi nivel de
experienţă.”
În cazul conflictului de interese
consumat, oficialul public nu s-a abţinut de la luarea unei decizii în ipoteza unui
conflict de interese actual şi va fi supus sancţiunilor prevăzute de legislaţia
în vigoare, care pot fi, după caz, disciplinare, civile sau penale.
Luând în considerare faptul că acest Cod
de conduită constituie un set de îndrumări cu scop de prevenţie, tratează
doar conflictul potenţial şi pe cel actual, conflictul de interese consumat
fiind supus sancţiunilor prevăzute de lege.