CONFLICTUL DE INTERESE

1. Definiţie

A. Reglementări UE

Art.52 din Regulamentul (CE, Euratom) nr.1605/2002:

„(1) Tuturor actorilor financiari şi oricărei alte persoane implicate în execuţia, gestionarea, auditarea sau controlul bugetului le este interzis să ia măsuri care pot genera un conflict între propriile lor interese şi cele ale Comunităţilor. Dacă survine un astfel de caz, persoana în cauză trebuie să se abţină de la astfel de măsuri şi să prezinte situaţia autorităţii competente.

(2) Un conflict de interese survine în cazul în care exercitarea imparțială și obiectivă a funcţiilor unui actor financiar sau ale unei alte persoane, menţionate la alineatul (1), este compromisă din motive care implică familia, viaţa sentimentală, afinităţile politice sau naționale, interesul economic sau orice alt interes comun cu cel al beneficiarului”.

Art.34 din Regulamentul (CE, Euratom) nr.2342/2002:

“(1) Actele care ar putea fi viciate de un conflict de interese în sensul articolului 52 alineatul (2) din regulamentul financiar pot, inter alia, să aibă una dintre următoarele forme:

(a) acordarea în folos propriu sau altora de avantaje nejustificate, directe sau indirecte;

(b) refuzul de a acorda unui beneficiar drepturile sau avantajele la care este îndreptățit;

(c) comiterea de acte nejustificate sau abuzive sau neîndeplinirea unor acte obligatorii.

(2) Autoritatea competentă menționată la articolul 52 alineatul (1) din regulamentul financiar este superiorul ierarhic al personalului implicat.

Superiorul ierarhic confirmă în scris dacă există sau nu un conflict de interese. Dacă există, superiorul ierarhic ia personal decizia corespunzătoare.

(3) Se presupune că există un conflict de interese în cazul în care un solicitant, un candidat sau un ofertant este membru al personalului care intră sub incidența Statutului funcționarilor, cu excepția cazului în care participarea acestuia la procedură a fost autorizată în prealabil de superiorul său”.

Art. 13 din Recomandarea nr.10/2000 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei privind Codul de conduită pentru funcționarii publici

“Conflictul de interese apare atunci când funcționarul public are un interes personal care influențează, sau pare să influenţeze, îndeplinirea atribuțiilor sale oficiale cu imparțialitate și obiectivitate. Interesele private ale funcționarului public pot include un beneficiu pentru sine sau pentru familia sa, pentru rudele sale apropiate, pentru prieteni, pentru persoane sau organizații cu care funcționarul public a avut relații politice sau de afaceri. Interesul personal se poate referi și la orice datorii pe care funcționarul public le are față de persoanele enumerate mai sus”.

Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD):

16 În definirea conflictului de interese, OECD are în vedere faptul că fiecare oficial public, în calitate de cetăţean privat, are şi un interes legitim. În acest sens, conflictul de interese nu poate fi evitat sau interzis, ci trebuie definit, identificat şi gestionat.

Din perspectiva OECD, conflictul de interese presupune un conflict între atribuţiile publice şi interesul privat al unui oficial public, în care interesul generat de calitatea de persoană privată poate influenţa necorespunzător realizarea atribuţiilor sale oficiale.

Conflictul de interese poate fi generat şi în cazul în care oficialul public are acces la anumite informaţii din interiorul organizaţiei publice, care nu sunt disponibile publicului şi pe care le poate utiliza pentru obţinerea unor avantaje patrimoniale. În acest caz, oficialul public poate folosi calitatea sa publică pentru obţinerea unui câştig privat.

OECD identifică anumite zone cu risc ridicat de conflict de interese, cum ar fi responsabilităţile unui oficial public care presupun relaţionarea dintre autoritatea publică şi entităţi private, achiziţiile publice, funcţiile de reglementare şi de control.

B. Reglementări naționale

Art.70 din Legea nr.161/2003:

” Prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative.”

În baza acestor definiţii, acest Cod de conduită acoperă situaţiile în care interesul privat de orice natură al oficialului public poate influenţa decizia pe care acesta trebuie să o ia în legătură cu programul pe care îl gestionează.

2. Clasificare

Ghidul Agenţiei Naţionale de Integritate privind incompatibilităţile şi conflictele de interese , clasifică conflictul de interese astfel:

a) potenţial – apare în situaţia în care oficialul public are interese personale de natură să producă un conflict de interese dacă ar trebui luată o decizie publică.

Exemplul 1: Oficialul public care gestioneză programe în cadrul cărora sunt finanţate din fonduri europene nerambursabile proiecte pentru infrastructură are o rudă până la gradul II inclusiv care deţine o companie de construcţii, dar care nu a aplicat pentru obţinerea de fonduri europene nerambursabile şi nici nu implementează proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile.

Exemplul 2: Oficialul public care poate deţine o funcţie de conducere trebuie să ştie că nu poate avea în subordine persoane cu care se află în rudenie până la gradul II inclusiv.

b) actual – apare în momentul în care oficialul public este pus în situaţia de a lua o decizie în urma căreia ar obţine un interes privat de orice natură.

Exemplu: Oficialul public care gestioneză programe în cadrul cărora sunt finanţate din fonduri europene nerambursabile proiecte pentru infrastructură are o rudă până la gradul II inclusiv care deţine o companie de

construcţii care a aplicat pentru obţinerea de fonduri europene nerambursabile.

c) consumat - apare în situaţia în care oficialul public participă la luarea deciziei cu privire la care are un interes personal, încălcând prevederile legale.

Exemplu: Oficialul public care gestionează programe în cadrul cărora sunt finanţate din fonduri europene nerambursabile proiecte pentru infrastructură decide cu privire la finanţarea din fonduri europene nerambursabile a unui proiect depus de compania deţinută de o rudă până la gradul II inclusiv .

Conduita pe care un oficial public trebuie să o aibă variază în funcţie de tipul de conflict de interese existent la un moment dat. Astfel, în cazul unui conflict de interese potenţial, oficialul public trebuie să îşi exercite atribuţiile în mod transparent şi echidistant.

În situaţia în care există un conflict de interese (cazul conflictului de interese actual), conform art.79 alin.(2) şi alin.(3) din Legea nr.161/2003: „oficialul public este obligat să se abţină de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea la luarea deciziei şi să îl informeze pe şeful ierarhic căruia ii este subordonat direct. Acesta este obligat să ia măsurile care se impun pentru exercitarea cu imparţialitate a funcţiei publice, în termen de cel mult 3 zile de la data luării la cunoştinţă. (…) Conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, la propunerea şefului ierarhic căruia îi este subordonat direct funcţionarul public în cauză, va desemna un alt funcţionar public, care are aceeaşi pregătire şi nivel de experienţă.”

În cazul conflictului de interese consumat, oficialul public nu s-a abţinut de la luarea unei decizii în ipoteza unui conflict de interese actual şi va fi supus sancţiunilor prevăzute de legislaţia în vigoare, care pot fi, după caz, disciplinare, civile sau penale.

Luând în considerare faptul că acest Cod de conduită constituie un set de îndrumări cu scop de prevenţie, tratează doar conflictul potenţial şi pe cel actual, conflictul de interese consumat fiind supus sancţiunilor prevăzute de lege.