Raporturile dintre puterea politică şi administraţie intr-un sistem democratic. Interdependenţă sau independenţă?

Tema aleasă este deosebit de importantă in vederea stabilirii poziţiei ocupate astăzi de administraţia publică in cadrul statului român. Voi porni de la ipoteza că sistemul administrativ se intercondiţionează şi intreţine raporturi privilegiate cu sistemul politic.

In intreaga lume, sectorul public este supus procesului de reformă, accentul fiind pus pe creşterea performanţei organizaţiilor publice. Din această perspectivă, infiinţarea in 2002 a Institutului Naţional de Administraţie vine in intâmpinarea acestei nevoi de reformare a sistemului administraţiei publice, ca centru de excelenţă pentru formarea continuă a personalului din administraţia publică românească.

Administraţia publică reprezintă activitatea pe care statul o desfăşoară in vederea asigurării in mod permanent şi continuu a unor trebuinţe de interes general. Ea este strâns legată de puterea executivă, una din caracteristicile sale fiind chiar aceea de corp intermediar intre puterea politică şi societate.Administraţia publică este totdeauna subordonată Guvernului, care ii prescrie ce trebuie să facă, ii numeste şefii şi ii furnizează mijloacele.

Administraţia publică ca subsistem social indeplineşte un rol bine definit in structura şi funcţionarea societăţii in care s-a constituit şi are ca funcţii:  executarea voinţei politice, pregătirea deciziilor politice, controlul executării deciziilor politice, planificarea şi coordonarea proceselor de transformare inerente fiecărei societăţi şi culturi.

Sistemul administrativ se află in relaţii de intercondiţionare cu sistemul social de care este determinat şi asupra căruia acţionează. Sistemul social cuprinde : sistemul politic, sistemul economic, cultural etc. Absenţa sistemului administrativ dintre componentele sistemul social implică integrarea sa in sistemul politic, ceea ce contravine principiului separaţiei puterilor in stat. Totuşi aceste sisteme sunt interdependente şi unele dintre ele exercită influenţe determinante asupra evoluţiei celorlalte.

Cel mai adesea se consideră chiar că administraţia publică este parte a sistemului politic şi are funcţia de asigurare a coeziunii sociale, dar in acelaşi timp dispune de o relativă autonomie faţă de sistemul politic. Pe de o parte, sistemul administrativ apare ca fiind strans legat de puterea politică care ii conferă legitimitate şi, astfel,  acţiunea sa poartă pecetea autorităţii statului. Pe de altă parte, sistemul administrativ recurge la trăsăturile specifice şi la competenţele sale pentru a se opune forţei politice care tinde să o controleze.

Influenţa pe care sistemul politic o exercită asupra sistemului administrativ este de două tipuri :

1) influenţa ideologiilor şi a sistemelor de valori (politice);

2) influenţa instituţiilor (politice).

Se poate afirma că influenţa sistemului de valori politice asupra sistemului administrativ este evidenţiată prin fidelitate faţă de regimul politic, cerinţă care se presupune respectată de toţi funcţionarii publici, indiferent de postul ocupat.

Cel de-al doilea tip de influenţă decurge din acţiunea instituţiilor politice. Tipul relaţiilor de putere şi condiţiile de luptă politică influenţează administraţia şi explică variantele posibile de organizare ale acesteia, în cadrul aceluiaşi sistem politic. În acest sens, se constată că situaţia administraţiei publice în interiorul sistemului politic depinde de: regimul constituţional, structura statului, sistemul de partid.

Se consideră că instituţiile administraţiei publice locale trebuie să ofere servicii de calitate cetăţenilor, nu să fie pioni pe tabla de sah a politicienilor. De aceea, s-a trecut la luarea de măsuri, mai exact la instituirea reformei privind depolitizarea administraţiei publice prin crearea unui nou cadru legal pentru instituţia prefectului, mai exact depolitizarea funcţiei de prefect, care este reprezentantul guvernului in teritoriu. Această reformă a fost foarte apreciată si a contat foarte mult in confirmarea datei de 1 ianuarie 2007 ca moment al aderării Romaniei la Uniunea Europeană.

Un studiu efectuat in perioada 2004-2005 de Centrul de Resurse Juridice, care a vizat două categorii socio-profesionale implicate direct in problema corupţiei in administraţia publică locală: funcţionari publici si, respectiv, oameni de afaceri.

Toti participanţii,indiferent de categorie, s-au arătat foarte nemulţumiţi de politizarea excesivă a administraţiei, de numirea in funcţii de coordonare si conducere pe criterii politice si nu de competenţă a unor membri sau simpatizanţi ai partidului influent in judeţ. [“Percepţia asupra corupţiei in administraţia publică locală”, cercetare comandată de Centrul de Resuse Juridice.]

Conform unui sondaj naţional din 10-17 octombrie 2007, comandat de Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei si realizat de Institutul Naţional pentru Studii de Opinie si Marketing, in cazul tuturor instituţiilor, percepţia cetăţenilor reflectă influenţa politicului in activitatea acestora (percepţia variind intre 41,1% in cazul Avocatului Poporului si 78,9% in cazul administraţiei publice locale).In cazul acestei intrebări au fost testate atât instituţii conduse de politicieni,cât şi institutii care, conform legii, trebuie să fie independente din punct de vedere politic. [Raport de cercetare, sondaj national 10-17 octombrie 2007, comandat de Asociatia pentru Implementarea Democratiei si realizat de INSOMAR.]

In concluzie, in urma prezentării cadrului teoretic, precum şi situaţiei actuale argumentată de studii efectuate cu privire la relaţia dintre administraţia publică şi sistemul politic, pot afirma că ipoteza iniţială: ‘ administraţia publică şi sistemul politic sunt interdependente’, se verifică.