Modalităţi de finanţare a proiectelor privind infrastructura de transport în România

Sursele de finanţare posibile pentru realizarea obiectivelor Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă, conform Planului Naţional de Dezvoltare, Programelor Operaţionale şi planurilor de acţiune specifice aprobate sunt:

·       Contribuţia UE prin instrumentele structurale (Fondul European pentru Dezvoltare Regională - FEDR, Fondul Social European - FSE, Fondul de Coeziune- FC) pentru obiectivul „Convergenţa” şi obiectivul „Cooperare teritorială Europeană” şi cofinanţarea naţională publică (buget de stat, bugete locale, credite externe, alte surse publice) şi privată aferentă.

·       Fondurile de tip structural ale UE (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, Fondul European de Pescuit) şi cofinanţarea naţională aferentă din surse publice şi private.

·       Fonduri alocate de la bugetul de stat şi bugetele locale destinate programelor de investiţii pentru dezvoltare, având obiective similare celor cofinanţate din fondurile comunitare sus-menţionate.

·       Credite externe pentru investiţii din partea instituţiilor financiare internaţionale (Banca Europeană de Investiţii – BEI, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare – BERD, Banca Mondială etc.) precum şi din alte surse (fonduri suverane, fonduri private cu profil investiţional etc.) pentru susţinerea unor proiecte naţionale congruente cu obiectivele Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă şi a Strategiei UE în materie.

·       Alte instrumente financiare (încurajarea, în continuare, a investiţiilor străine directe, utilizarea mai activă a pieţei de capital, în speţă prin lansarea de oferte publice iniţiale (IPO), lărgirea bazei de creditare bancară prin stimularea economisirii interne, dezvoltarea instrumentelor de plasament pe termen lung, concesionarea unor proiecte de infrastructură şi utilităţi publice, promovarea parteneriatelor public-privat etc.).

PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL „TRANSPORT”

Programul Operaţional Sectorial „Transport” 2007-2013 este un instrument strategic elaborat pe baza obiectivelor Cadrului Naţional Strategic de Referinţă care stabileşte priorităţile, obiectivele si alocarea financiară pentru dezvoltarea sectorului de transporturi din România cu ajutor comunitar, în perioada 2007 – 2013.

Obiective specifice:

§  modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T, cu aplicarea măsurilor necesare pentru protecţia mediului înconjurător;

§  modernizarea şi dezvoltarea reţelelor naţionale de transport, în conformitate cu principiile dezvoltării durabile;

§   promovarea transportului feroviar, naval şi intermodal;

§   sprijinirea dezvoltarii transportului durabil, prin minimizarea efectelor adverse ale transportului asupra mediului, şi îmbunătăţirea siguranţei traficului şi a sănătăţii umane.

Programul Operaţional Sectorial „Transport” (POS-T) este structurat pe patru axe prioritare, ce cuprind domeniile de intervenţie în cadrul cărora se pot finanţa proiecte de transport:

·         Axa Prioritară 1 - Modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T (Reţeaua Transeuropeană de Transport (Trans European Network – Transport)) în scopul dezvoltării unui sistem de transport durabil şi integrării acestuia cu reţelele de transport ale UE;

·         Axa Prioritară 2 - Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii naţionale de transport în afara axelor prioritare TEN-T în scopul creării unui sistem naţional de transport durabil;

·          Axa Prioritară 3 - Modernizarea sectorului de transportul în scopul creşterii protecţiei mediului şi a sănătăţii publice şi siguranţei pasagerilor;

·          Axa Prioritară 4 - Asistenţă Tehnică pentru POS-T.

Bugetul total este de aproximativ 5.7 Miliarde EURO din care:

-           Fondul de Coeziune şi Fondul European de Dezvoltare Regională: 4.57 Miliarde EURO;

-           Bugetul de Stat: 1.09 Miliarde EURO.

Principalii beneficiari ai Programului Operaţional Sectorial „Transport” sunt administraţiile naţionale ale infrastructurilor de transport feroviare, rutiere şi navale, şi administraţiile naţionale şi regionale ale infrastructurii aeroportuare. De asemenea, operatorii transportului feroviar public de călători pot fi potenţiali beneficiari sub axa prioritară nr.2.

Programul Operaţional Sectorial „Transport” a fost aprobat de către Comisia Europeană în data de 12 iulie 2007, prin Decizia nr. 3469 din 12 iulie 2007, de adoptare a programului operaţional „Transport” de ajutor comunitar din partea Fondului European de Dezvoltare Regională şi Fondului de Coeziune, în conformitate cu obiectivul „Convergenţă”, în regiunile din România.

Termene limită

Cererea de proiecte este cu depunere continuă, până la epuizarea bugetului.

Din punct de vedere al scopului activităţilor derulate, proiectele pentru care beneficiarii POS Transport pot solicita finanţare se pot împărţi în următoarele categorii:

- Proiecte de lucrări;

- Proiecte de achiziţii;

- Proiecte mixte;

- Studii, asistenţă în supervizare şi proiecte similare;

- Proiecte de asistenţă tehnică (axa 4 POS-T).

Strategia POS-T este în concordanţă cu Programul de Guvernare 2005-2008 şi ca angajament al autorităţilor din România va trebui de asemenea, să fie asigurată aceeaşi viziune strategică şi în următoarele programe de guvernare. Toate fondurile de investiţii atrase în sectorul transporturi, inclusiv IFI şi împrumuturile la băncile comerciale, vor contribui eficient la îndeplinirea obiectivelor complementare.

Ţinând cont de necesitatea României de a reduce disparităţile de dezvoltare economică şi social comparativ cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, precum şi de faptul că un sistem de transport eficient, durabil, flexibil şi sigur poate fi considerat o precondiţie esenţială pentru dezvoltarea economică, coroborat cu angajamentul de a dezvolta reţeaua TEN-T şi proiectele prioritare TEN-T, obiectivul global al Programului Operaţional Sectorial Transport (POS-T) este de promova un sistem de transport durabil în România, care va facilita transportul în condiţii de siguranţă, rapid şi eficient, pentru persoane şi mărfuri cu un nivel de servicii la standarde europene, la nivel naţional, european, între şi în cadrul regiunilor din România.

De asemenea, obiectivele specifice urmăresc:

- Promovarea în România a transporturilor internaţionale şi de tranzit pentru persoane şi mărfuri, asigurând conexiuni eficiente pentru Portul Constanţa, precum şi transportul de tranzit dinspre Uniunea Europeană către sud, prin modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T, aplicând măsurile necesare pentru protecţia mediului.

- Promovarea transportului eficient al persoanelor şi mărfurilor între regiunile din România, precum şi transferul din zonele mai îndepărtate către axele prioritare de transport, prin modernizarea şi dezvoltarea reţelelor TEN-T şi naţionale, conform principiilor de dezvoltare durabilă.

- Promovarea dezvoltării unui sistem de transport echilibrat pe moduri, bazat pe avantajul competitiv al fiecărui mod de transport, încurajând dezvoltarea transportului feroviar, naval şi intermodal.

- Sprijinirea dezvoltării durabile a transporturilor prin minimizarea efectelor adverse ale activităţii de transport asupra mediului şi prin creşterea siguranţei traficului şi a sănătăţii publice.

După modernizare, infrastructura de transport astfel îmbunătăţită va conduce direct la creşterea competitivităţii produselor şi aprovizionarea serviciilor, în sectoarele cheie ale economiei şi în cadrul tuturor regiunilor din România. Impactul global va conduce în general la îmbunătăţirea activităţii economice în România.

Pentru a realiza obiectivul POST, fondurile Uniunii Europene şi cele de la Bugetul de stat sunt prevăzute a fi alocate sectorului transport în vederea implementării celor 4 axe prioritare. Fiecare din acestea este finanţată fie din Fondul de Coeziune fie din FEDR, dar nu din ambele, şi cuprinde una sau mai multe operaţiuni. Pentru fiecare axă prioritară au fost identificate domenii majore de intervenţie, aşa cum se poate observa din tabelul următor:

Axe Prioritare POST	Contribuţie UE	Domenii majore de intervenţie
Axa Prioritară 1 Modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T în scopul dezvoltării unui sistem durabil de transport şi integrării acestuia în reţelele de transport ale UE	FC	1.1              Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere de-a lungul Axei Prioritare TEN-T 7 1.2              Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii feroviare de-a lungul Axei Prioritare TEN-T 22 1.3 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport naval de-a lungul Axei Prioritare TEN-T 18
Axa Prioritară 2 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii naţionale de transport în afara axelor prioritare TEN-T în scopul dezvoltării unui sistem naţional durabil de transport	FEDR	2.1 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere naţionale 2.2 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii feroviare naţionale şi a serviciilor pentru călători 2.3 Modernizarea şi dezvoltarea porturilor dunărene şi maritime 2.4 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport aerian
Axa Prioritară 3 Modernizarea sectorului de transport în scopul îmbunătăţirii protecţiei mediului, a sănătăţii umane şi a siguranţei pasagerilor	FEDR	3.1 Promovarea transportului inter-modal 3.2 Îmbunătăţirea siguranţei traficului pe toate modurile de transport 3.3 Minimizarea efectelor adverse ale transportului asupra mediului
Axa Prioritară 4 Asistenţă Tehnică	FEDR	4.1 Sprijin pentru managementul, implementarea, monitorizarea şi controlul POST 4.2 Sprijin pentru informare si publicitate privind POST

Finanţările active:

Programul Operaţional Sectorial Transport
Perioada de depunere		Domenii de finanţare active
De la…	Până la…
11 februarie 2008	31 decembrie 2013	Axa 1 Modernizarea si dezvoltarea axelor prioritare TEN-T în scopul dezvoltarii unui sistem de transport durabil si integrarii acestuia cu retelele de transport ale UE
11 februarie 2008	31 decembrie 2013	Axa 2 Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii nationale de transport în afara axelor prioritare TEN-T în scopul crearii unui sistem national de transport durabil
11 februarie 2008	31 decembrie 2013	Axa 3 Modernizarea sectorului de transportul în scopul cresterii protectiei mediului si a sanatatii publice si sigurantei pasagerilor

Modalităţile propriu-zise de finanţare care pot fi accesate pentru implementarea proiectelor privind infrastructura de transport

În perioada 2004 – 2008 oportunităţile de finanţare nerambursabile provenind de la Uniunea Europeană au fost reprezentate de Fondurile de Preaderare, respectiv:

Ø  Programul ISPA (Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare), înfiinţat în vederea acordării asistenţei pentru pregătirea aderării la Uniunea Europeană a ţărilor din Europa Centrală şi de Est, asistenţă acordată pentru realizarea coeziunii economice şi sociale între state, în domeniul politicilor privind infrastructura de transport şi de mediu;

Ø   Programul PHARE, care se concentrează pe trei domenii principale:

- consolidarea administraţiei şi instituţiilor publice din statele candidate, pentru ca acestea să poată funcţiona eficient în cadrul Uniunii („Dezvoltare instituţională”);

-  sprijinirea statelor candidate în efortul investiţional de aliniere a activităţilor industrial şi a infrastructurii la standardele UE („Investiţii pentru sprijinirea aplicării legislaţiei comunitare”);

-  promovarea coeziunii economice şi sociale („Investiţii în coeziune economică şi socială”);

Ø  Programul SAPARD, care a fost înfiinţat pentru a sprijini financiar o gamă largă de proiecte agricole şi pentru dezvoltare rurală prin care se realizează investiţii în mediul rural (se pot face investiţii în mediul urban doar pentru modernizarea unităţilor din industria agroalimentară şi pentru modernizarea serelor).

1.      Fondurile structurale

Fondurile structurale sunt fonduri europene şi reprezintă fonduri nerambursabile. O dată cu integrarea în Uniunea Europeană, România beneficiază de fonduri structurale de valori ce ating aproape 28 de miliarde de euro pentru 2007-2013.

Aceste fonduri structurale sunt acordate în virtutea criteriului de convergenţă, criteriu ce prevede eliminarea decalajelor existente între regiunile ţării, armonizarea cu standardele europene din punct de vedere economic şi social, îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a naturii.

Aceste fonduri structurale pot fi accesate prin intermediul unor instrumente ce se numesc programe operaţionale, care la rândul lor conţin o serie de subprograme ce prevăd un număr mare de activităţi ce pot fi finanţate cu fonduri nerambursabile.

·  Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul Social European (FSE); din aceste fonduri sunt finanţate Programele Operaţionale (PO);

·  Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR), Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) şi Fondul European pentru Pescuit (FEP); din aceste fonduri sunt finanţate: Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) şi Programul Operaţional pentru Pescuit (PO-P).

2.      Fondurile de coeziune

Fondul de Coeziune ajută statele membre cu un produs naţional brut (PNB) pe cap de locuitor de mai puţin de 90% din media comunitară să-şi reducă diferenţele dintre nivelurile de dezvoltare economică şi socială şi să-şi stabilizeze economiile. Acesta susţine acţiuni în cadrul obiectivului „Convergenţă” şi se află sub incidenţa aceloraşi reguli de programare, de gestionare şi de control ca în cazul FSE şi FEDR.

Pentru perioada 2007-2013, Fondul de Coeziune se adresează următoarelor ţări: Bulgaria, Cipru, Estonia, Grecia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria. Spania este eligibilă, pe bază tranzitorie, deoarece PNB-ul său pe cap de locuitor este inferior mediei înregistrate pentru Uniunea Europeană cu 15 state membre.

Fondul de Coeziune finanţează acţiuni care fac parte din următoarele domenii:

• reţele transeuropene de transport, în special proiectele prioritare de interes european definite de Uniunea Europeană;
• mediu. În acest context, Fondul de Coeziune poate interveni, de asemenea, în proiecte din domeniul energiei sau al transporturilor, atâta vreme ce acestea prezintă avantaje clare pentru mediu: eficacitate energetică, utilizarea de surse de energie regenerabile, dezvoltarea transportului feroviar, sprijinirea intermodalităţii, consolidarea transporturilor publice etc.

Suspendarea asistenţei financiare furnizate prin intermediul Fondului de Coeziune se produce prin decizia Consiliului (hotărând cu majoritate calificată) în cazul în care un stat membru care înregistrează un deficit public excesiv nu a pus capăt situaţiei sau acţiunile întreprinse se dovedesc a fi necorespunzătoare.

3.      Cofinanţarea prin intermediul băncilor

BRD - Groupe Société Générale este a doua bancă din România în funcţie de totalul activelor şi deţine a doua capitalizare bursieră la Bursa de Valori Bucureşti. Banca a implementat pe parcursul ultimilor ani o politică de dezvoltare a sectorului de retail, unde deţine o cotă de piaţă de aproximativ 20 % şi o reţea de peste 750 de unităţi, cea mai mare din România. Banca are peste 2 300 000 clienţi şi activităţile sale sunt dezvoltate pe trei pieţe principale: persoane fizice şi IMM-uri, companii mari şi investment banking.

EU Office BCR

Beneficiind de o vastă experienţă în derularea programelor de pre-aderare, preocupată de realizarea unui parteneriat durabil cu cei care apelează la produsele şi serviciile bancare, aflată în permanentă conexiune cu cerinţele şi realităţile pieţei, dornică de a fi mereu iniţiatoare a cât mai multor proiecte şi acţiuni de amploare, Banca Comercială Română a anticipat importanţa şi complexitatea instrumentelor structurale pentru România, pentru categoriile de potenţiali beneficiari ai fondurilor europene şi a lansat încă din anul 2006 conceptul EU Office BCR.

Pachete de produse şi servicii flexibile, dedicate co-finanţării şi/ sau pre-finanţării diverselor tipuri de proiecte implementate din fonduri europene, pentru toate etapele proiectului - de la pregătire şi până la finalizarea cu succes a acestuia:

- credit pentru pre-finanţarea grantului;

- credit pentru co-finanţarea cheltuielilor eligibile ale proiectului (contribuţia beneficiarului);

- credit pentru finanţarea cheltuielilor neeligibile ale proiectului;

- scrisoare de confort;

- cont special pentru proiect;

- scrisori de garanţie bancară;

- finanţari de la alte instituţii financiare (BERD, BEI etc.);

- asistenta în implementarea proiectului.

Avantajele parteneriatului cu BCR:

• acces mai facil la finanţare având în vedere informaţiile şi consultanţa acordată de bancă;

• analiza proiectelor prezentate de clienţi şi structurarea optimă a finanţării;

• echipă instruită, specializată în domeniul fondurilor europene, la dispoziţia clienţilor, cu prezenţă în toate regiunile de dezvoltare ale României;

• experienţa băncii în implementarea cu succes a peste 4000 de proiecte finanţate din fonduri europene preaderare;

• reţeaua specializată a consultanţilor recomandaţi de bancă.

4. Credite externe pentru investiţii din partea instituţiilor financiare internaţionale (Banca Europeană de Investiţii – BEI, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare – BERD, Banca Mondială etc.)

5. Fonduri alocate de la bugetul de stat şi bugetele locale destinate programelor de investiţii pentru dezvoltare.

Finanţatorii naţionali pot fi identificaţi:

-          la nivel naţional: Ministere, Agenţii Naţionale, Organizaţii naţionale etc.

-          la nivel local: Consilii judeţene şi locale, organizaţii de nivel local, sponsori şi donatori etc.

6. Fonduri internaţionale

a)      Programul de Granturi Mici (PGM) al Băncii Mondiale sprijină activităţile care sunt legate de angajarea civică prin acordarea de finanţări nerambursabile, administrate prin intermediul birourilor Băncii Mondiale.

b)     Programe susţinute de UNICEF

UNICEF acordă sprijin României pentru a se asigura că toţi copiii şi tinerii, în special cei mai vulnerabili şi marginalizaţi, cresc şi se dezvoltă într-o familie sau într-un mediu familial şi că drepturile lor fundamentale sunt respectate şi îndeplinite.

c)      Programe finanţate de Agenţia Statelor Unite ale Americii pentru Dezvoltare Internaţională (USAID)

Agenţia Statelor Unite ale Americii pentru Dezvoltare Internatională (USAID) este o agenţie guvernamentală independentă care oferă asistenţă economică, umanitară şi de dezvoltare în întreaga lume în sprijunul obiectivelor politice ale Statelor Unite ale Americii.

Alte instituţii implicate sunt: Autoritatea de Management, din cadrul Ministerului  Transporturilor, Autoritatea de Certificare şi Plată din Ministerul Economiei şi Finanţelor, Autoritatea de Audit a Curţii de Conturi.