Clasificarea si importanta clasificarii bunurilor in dreptul civil roman

             Am ales aceasta tema deoarece partea generala a dreptului civil studiata in anul I mi s-a parut foarte interesanta si are legatura cu ceea ce am studiat la disciplina publicitate imobiliara.

            Referatul este structurat dupa cum urmeaza: initial am dat o definitie a bunului, dupa care am analizat sensurile termenului, in continuare am prezentat clasificarea bunurilor conform celor 10 criterii prezentate de autorul Gheorghe Beleiu in lucrarea “Drept civil roman.Introducere in dreptul civil.Subiectele dreptului civil”. Apoi am definit fiecare categorie de bunuri. Am incheiat referatul prin a prezenta importanta clasificarii bunurilor in dreptul civil romanesc.

1.      Notiune

            In legislatia civila nu gasim o definitie a “bunului”, desi sunt numeroase textele care utilizeaza cuvantul “bun” sau cel de “lucru”.

           Art. 480 din Codul Civil, dispune:  “Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut, insa in limitele determinate de lege”, iar art. 936 prevede ca “Numai lucrurile ce sunt in comert (in circuitul civil) pot fi obiectul unui contract”.

           Doctrina defineste cam in acelasi mod notiunea de “bun” si pe cea de “lucru”.Astfel, vom spune ca prin bun se intelege o valoare economica ce este utila pentru satisfacerea unor nevoi materiale sau spirituale ale omului si este susceptibila de apropriere sub forma dreptului patrimonial.

Pentru ca un lucru sa devina bun, in sens juridic este necesar ca acesta sa fie util omului,      sa aiba o valoare economica si sa fie susceptibil de apropriere, sub forma unor drepturi ce intra in compunerea unui patrimoniu, fie a unei persoane fizice, fie a unei persoane juridice.

Exemple:

Aerul atmosferei, lumina soarelui, desi sint lucruri utile, chiar indispensabile pentru om, totusi, ele nu pot dobindi calitatea de bun in sens juridic, intrucit nu au o valoare economica si nu sint susceptibile de apropriere.

            Sunt bunuri, lucrurile care au o existenta materiala si valoare economica: operele stiintifice, literare, artistice, inventiile etc. daca au o valoare economica si sint susceptibile de drepturi patrimoniale, valorile necorporale care-si gasesc temeiul intr-un drept de creanta etc.

2.      Terminologie

      In practica, doctrina si chiar legislatie, termenul “bunuri” este folosit in doua sensuri:

-          Stricto sensu, prin “bun” se desmneaza sensul definit mai sus; in acest sens poate fi folosit foarte bine si termenul “lucru”.

-          Lato sensu, prin “bun” se desemneaza atat lucrul, cat si dreptul patrimonial care are ca obiect acest lucru.

3.      Clasificarea bunurilor

Clasificarile mai importante ale bunurilor in dreptul civil roman actual sunt urmatoarele:

a)      In functie de natura lor si de calificarea data de lege, bunurile se impart in mobile si imobile (numite si miscatoare si nemiscatoare);

b)      Dupa regimul circulatiei lor juridice, distingem intre bunuri care se afla in circuitul civil si bunuri scoase din circuitul civil;

c)      Dupa modul in care sunt determinate, deosebim intre bunuri individual determinate si bunuri determinate generic;

d)     Dupa cum pot fi sau nu inlocuite in executarea unei obligatii civile, deosebim intre bunuri fungibile si bunuri nefungibile;

e)      Dupa cum folosirea lor implica ori nu consumarea ori instrainarea lor, dinstingem intre bunuri consumptibile si neconsumptibile;

f)       Dupa cum sunt sau nu producatoare de fructe, bunurile se impart in frugifere si nefrugifere;

g)      Dupa cum pot fi ori nu impartite fara sa-si schimbe destinatia lor, bunurile se impart in divizibile si indivizibile;

h)      Dupa corelatia dintre ele, impartim bunurile in principale si accesorii;

i)        Dupa modul lor de percepere, bunurile se impart in corporale si incorporale;

j)        Dupa cum sunt sau nu supuse urmaririi si executarii silite pentru plata datoriilor, deosebim intre bunuri sesizabile si bunuri insesizabile.

a)      Bunuri mobile si bunuri imobile

            In dreptul civil romanesc exista trei categorii de bunuri mobile si de bunuri imobile:

I.Categoriile de bunuri mobile sunt:

·         Mobile prin natura lor- sunt definite in art. 473 C.civ. astfel: “Sunt mobile prin natura lor, corpurile care se pot transporta de la un loc la altul, atat cele care se misca de sine precum sunt animalele, precum si cele care nu se pot stramuta din loc deact prin o putere straina, precum sunt lucrurile neinsufletite”.

·         Mobile prin determinarea legii- acestea sunt precizate de art. 474 C.civ.: “Sunt mobile prin determinarea legii, obligatiile si actiunile care au ca obiect sume exigibile sau efecte mobiliare, actiunile sau interesele in companii de finante, de comert sau de industrie, chiar si cand capitalul acestor companii consta in imobile”.

·         Mobile prin anticipatie- aceasta categorie de mobile nu este prevazuta de Codul civil; in doctrina insa acestea sunt definite astfel: “sunt acele bunuri care, prin natura lor, sunt imobile, dar pe care partile unui act juridic le considera ca mobile in considerarea a ceea ce vor deveni”.

II.Categoriile de bunuri imobile sunt urmatoarele:

·         Imobile prin natura lor; acestea sunt precizate in art. 462,463,464 si 465 alin.1 din Codul civil; Art. 463 prevede ca: “ Fondurile de pamant si cladirile sunt imobile prin natura lor”; potrivit art.464: “Morile de vant sau de apa, aezate pe stalpi, sunt imobile prin natura lor”; alin.1 din art.465 prevede: “ Recoltele care inca se tin de radacini, si fructele de pe arbori, neculese inca, sunt asemenea imobile”.

·         Imobile prin obiectul la care se aplica; potrivit art.471 C.civ., “Sunt imobile prin obiectul la care se aplica uzufructul lucrurilor imobile, servitutile, actiunile care tind a revendica un imobil.”

·         Imobile prin destinatie; acestea sunt enumerate in art. 468-470 din Codul civil; astfel, art.468 prevede: “Obiectele ce proprietarul unui fond a pus pe el pentru serviciul si exploatarea acestui fond sunt imobile prin destinatie.

b)      Bunuri aflate in circuitul civil si bunuri scoase din circuitul civil

            Sunt bunuri ce se afla in circuitul civil acele bunuri care pot face obiectul actelor juridice, altfel spus, bunuri care pot fi dobandite ori instrainate prin act juridic.

           Aceste bunuri formeaza regula, de aceea legea prevede expres exceptiile.

           Din categoria bunurilor aflate in circuitul civil fac parte:

-          Bunuri care pot circula liber;

-          Bunuri care pot fi dobandite, detinute ori instrainate conditional, cum sunt: armele de foc si munitiile, supuse Legii nr.295/2004 privind regimul armelor si al munitiilor; materiile explozive, supuse Legii nr. 126/1995; produsele si substantele stupefiante supuse Legii nr. 73/1969 si Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri; deseurile toxice, supuse Legii nr. 137/1993 a protectiei mediului; metalele si pietrele pretioase si semipretioase, supuse O.U. nr. 190/2000 privind regimul metalelor pretioase in Romania(aprobata prin Legea nr. 261/2002).

           Sunt scoase din circuitul civil acele bunuri care nu pot forma obiectul actului juridic civil; asemenea bunuri sunt inalienabile. Conform art. 3 (1) din Constitutie un astfel de bun este teritoriul Romaniei.

          Aceasta clasificare se regaseste si in Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata. Astfel, potrivit art.5, alin.2 :”Terenurile care fac parte din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptibile. Ele nu pot fi introduse in circuitul civil decat daca, potrivit legii, sunt dezafectate din domeniul public”.

         O dispozitie asemanatoare este cuprinsa in art. 11 din Legea nr. 213/1998, potrivit careia:

(1)   Bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptibile, dupa cum urmeaza: nu pot fi instrainate – pot fi date numai in administrare, concesionate sau inchiriate, in conditiile legii; nu pot fi supuse executarii silite si asupra lor nu se pot constitui garantii reale; nu pot fi dobandite de catre alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de buna-credinta asupra bunurilor mobile.

(2)   Actele juridice incheiate cu incalcarea prevederilor alin.(1) privind regimul juridic al bunurilor din domeniul public sunt lovite de nulitate absoluta.

c)      Bunuri determinate individual si bunuri determinate generic

            Sunt individual determinate acele bunuri care, potrivit naturii lor sau vointei exprimate in actul juridic, se individualizeaza prin insusiri proprii speciale.

           Sunt determinate generic acele bunuri care se individualizeaza prin insusirile speciei ori categoriei din care fac parte. Individualizarea se face prin cantarire, masurare, numarare etc.

d)      Bunuri fungibile si bunuri nefungibile

            Bunurile fungibile sunt acele bunuri care , in executarea unei obligatii, pot fi inlocuite cu altele, fara a se afecta valabilitatea platii. O.G. nr. 69/1997 privind bursele de marfuri defineste bunurile fungibile ca fiind “ bunuri determinate generic, care pot fi inlocuite unele cu altele in executarea unei obligatii contractuale”.

           Sunt nefungibile acele bunuri care nu pot fi inlocuite cu altele, in executarea unei obligatii, astfel ca debitorul trebuie obligatoriu sa predea bunul datorat.

           Caracterul fungibil sau nefungibil al unui bun este dat atat de natura bunului, cat si prin vointa partilor unui act juridic civil.

e)      Bunuri consumptibile si bunuri neconsumptibile

            Este consumptibil acel bun care nu poate fi folosit fara ca prima lui intrebuintare sa nu implice consumarea substantei sau instrainarea lui.

            Este neconsumptibil bunul care poate fi folosit repetat, fara ca, prin aceasta, sa fie necesara consumarea substantei ori instrainarea lui.

           Ca bunuri consumptibile putem mentiona banii, alimentele, combustibilii etc, iar ca bunuri neconsumptibile pot fi menyionate constructiile, terenurile, masinile etc.

f)       Bunuri frugifere si bunuri nefrugifere

            Este frugifer acel bun care poate produce periodic, fara consumarea substantei sale, alte bunuri ori produse, numite fructe.

            Este nefrugifer bunul care nu are insusirea de a da nastere, periodic, la produse fara consumarea substantei sale.

           In Codul civil se disting trei categorii de fructe (art.483) , care sunt definite in art.522-523 C.civ.). Potrivit art. 522 C.civ.: “Fructele naturale sunt acelea ce pamantul produce de la sine. Fructele industriale ale unui fond sunt acelea ce se dobandesc prin cultura”, iar potrivit art.523: “Fructele civile sunt chiriile caselor, dobanzile sumelor exigibile, venitul rentelor, arendele”.

           Fructele nu trebuie confundate cu productele. Astfel, productele se definesc ca  fiind foloase trase dintr-un bun cu consumarea substantei sale.

g)      Bunuri divizibile si bunuri indivizibile

            Este divizibil acel bun care poate fi impartit, fara sa-si schimbe, prin aceasta, destinatia sa economica.

            Este indivizibil acel bun care nu poate fi impartit fara a nu-si schimba, prin aceasta, destinatia economica.

            Spre exemplu o bucata de material este bun divizibil, pe cand o masina este un bun indivizibil.

h)     Bunuri principale si bunuri accesorii

            Un bun este principal daca poate fi folosit independent fara a servi la intrebuintarea altui bun.

           Este accesoriu bunul care este destinat sa serveasca la intrebuintarea unui alt bun principal.

          Spre exemplu, bunuri accesorii sunt o curea pentru ceas, antena pentru televizor, cutia pentru vioara etc.

i)        Bunuri corporale si bunuri incorporale

            Este corporal acel bun care are o existenta materiala, fiind usor peceptibil simturilor omului.

            Este incorporala valoarea economica ce are o existenta ideala, abstracta, putand fi perceputa cu “ochii mintii”. Un exemplu de astfel de bunuri sunt drepturile patrimoniale, facand exceptie dreptul de proprietate.

           In literatura de specialitate, pe langa drepturile reale, altele decat cel de proprietate, se disting trei categorii de bunuri incorporale, si anume: proprietatile incorporale, titlurile de valoare si creantele.

j)        Bunuri sesizabile si bunuri insesizabile

            Este sesizabil bunul ce poate forma obiectul executarii silite a debitorului.

Este insesizabil bunul ce nu poate fi urmarit silit pentru plata unei datorii.

            Aceasta clasificare a bunurilor se aplica doar statului si unitatilor administrativ-teritoriale, care potrivit Constitutiei, art.136 pct.2, Legii nr. 213/1998 etc., sunt titulari ai dreptului de proprietate publica si dreptului de proprietate privata, dupa cum bunurile intra in “domeniul public de interes national”, “domeniul public de interes local” sau in “domeniul privat” al acestora. De mentionat ca numai bunurile ce intra in domeniul public sunt inalienabile, imprescriptibile, insesizabile, in conditiile legii.

Domeniul public al statului este alcatuit din urmatoarele bunuri:

-          Bogatii de orice natura ale subsolului, in stare de zacamant;

-          Spatiul aerian;

-          Apele de suprafata, cu albiile lor minore, malurile si cuvetele lacurilor, apele subterane, apele maritime interioare, faleza si plaja marii, cu bogatiile lor naturale si cu potentialul energetic valorificabil, marea teritoriala si fundul apelor maritime, caile navigabile interioare;

-          Padurile si terenurile destinate impaduririi, cele care servesc nevoilor de cultura, de productioe ori de administratie silvica, iazurile, albiile paraurilor, precum si terenurile neproductive, incluse in amenajamentele silvice, care fac parte din fondul forestier national si nu sunt proprietate privata;

-          Terenurile care au apatinut domeniului public al statului inainte de 6 martie 1945;terenurile obtinute prin lucrari de indiguiri, de desecari si de combatere a eroziunii solului; terenurile institutelor si statiunilor de cercetari stiintifice si ale unitatilor de invatamant agricol si silvic, destinate cercetarii si producerii de seminte si de material saditor din categoriile biologice si de animale de casa;

-          Parcurile nationale;

-          Rezervatiile natural si monumentele naturii;

-          Patrimonial natural al Rezervatiei Biosferei “Delta Dunarii”;

-          Resursele natural ale zonei economice si ale platoului continental, impreuna cu platoul continental;

-          Infrastructura cailor ferate, inclusive tunelele si lucrarile de arta;

-          Tunelele si casetele de metrou, precum si instalatiile aferente acestuia;

-          Drumurile nationale- autostrazi, drmuri expres, drumuri nationale europene, principale, secundare;

-          Canalele navigabile, cuvetele canalului, constructiile hidrotehnice aferente canalului, ecluzele, apararile si consolidarile de maluri si de taluzuri, zonele de siguranta de pe malurile canalului, drmurile de acces si teritoriile pe care sunt realizate acestea;

-          Retelele de transport al energiei electrice;

-          Spectre de frecventa si retelele de transport si distributie de telecomunicatii;

-          Canalele magistrale si retelele de distributie pentru irigatii, cu prizele aferente;

-          Conductele de transport al titeiului, al produselor petroliere si al gazelor naturale;

-          Lacurile de acumulare si barajele acestora, in cazul in care activitatea de producere a energiei electrice este racordata l asistemul energetic national, sau cele cu transe pentru atenuarea undelor de viitura;

-          Digurile de aparare impotriva inundatiilor;

-          Lucrarile de regularizare a cursurilor de ape;

-          Cantoanele hidrotehnice, statiile hidrologice, meteorologice si de calitate a apelor;

-          Porturile maritime si fluviale, civile si militare- terenurile pe care sunt situate acestea, diguri, cheiuri, percuri si alte constructii hidrotehnice pentru acostarea navelor si pentru alte activitati din navigatia civila, bazine, acvatorii si senale de acces, drumuri tehnologice in porturi, monumente istorice aflate in porturi, cheiuri si pereuri situate pe malul cailor navigabile, in afara incintelor portuare destinate activitatilor de navigatie;

-          Terenurile destinate exclusiv instructiei militare;

-          Pichetele de graniceri si fortificatiile de aparare a tarii;

-          Pistele de decolare, aterizare, caile de rulare si platformele pentru imbarcare-debarcare situate pe acestea si terenurile pe care sunt amplasate;

-          Statuile si monumentele declarate de interes public national;

-          Ansamblurile si siturile istorice si arheologice;

-          Muzeele, colectiile de arta declarate de interes public national;

-          Terenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea: Parlamentul, Presedintia, Guvernul, ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si institutiile publice subordonate acestora, instantele judecatoresti si parchetele de pe langa acestea etc;

Domeniul public judetean este alcatuit din urmatoarele bunuri:

-          Drumuri judetene;

-          Terenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea consiliul judetean si aparatul propriu al acestuia, precum si institutiile publice de interes judetean, cum sunt: biblioteci, muzee, spitale judetene si alte asemenea bunuri, daca nu au fost declarate de uz sau de interes public national sau local;

-          Retelele de alimentare cu apa realizate in sistem zonal sau microzonal, precum statiile de tratare cu instalatiile, constructiile si terenurile aferente acestora.

Domeniul public local al comunelor, oraselor si municipiilor este alcatuit din urmatoarele bunuri:

-          Drumurile comunale, vicinale si strazile;

-          Pietele publice, comerciale, targurile, oboarele si parcurile publice, precum si zone de agrement;

-          Lacurile si plajele care nu sunt declarate de interes public national sau judetean;

-          Retelele de alimentare cu apa, canalizare, termoficare, gaze, statiile de tratare si epurare a apelor uzate, cu instalatiile, constructiile si terenurile aferente;

-          Terenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea consiliul local si primariile, precum si institutiile publice de interes local, cum sunt: teatrele, bibliotecile, muzeele, spitalele, policlinicile si altele asemenea;

-          Locuintele sociale;

-          Statuile si monumentele, daca nu au fost declarate de interes public national;

-          Bogatiile de orice natura ale subsolului, in stare de zacamant, daca nu au fost declarate de interes public national;

-          Terenurile cu destinatie forestiera, daca nu fac parte din domeniul privat al statului si daca nu sunt proprietatea persoanelor fizice ori a persoanelor juridice de drept privat;

-          Cimitirele orasanesti si comunale.

4.      Importanta clasificarii bunurilor

a)      Importanta juridica a clasificarii bunurilor in mobile si imobile se concretizeaza in regimul juridic diferit, sub diferite aspecte, dintre care amintim:

-          In ce priveste efectele posesiei: daca pentru imobile posesia poate conduce l auzucapiune, pentru mobile posesia de buna-credinta valoreaza proprietate conform art. 1909 C.civ.;

-          In ce priveste drepturile reale accesorii: ipoteca are ca obiect un imobil, pe cand gajul si garanti areala imobiliara pot privi numai un bun mobil;

-          Publicitatea instrainarilor se aplica, de regula, in materia bunurilor imobile;

-          Instrainarea anumitor bunuri imobile este supusa, uneori, unor cerinte mai riguroae;

-          Pentru bunurile comune ale sotilor, instrainarea sau grevarea unui imobil nu poate fi realizata de catre unul dintre soti decat cu consimtamantul expres al celuilalt sot, pe cand instrainarea unui bun mobil poate fi facuta de catre unul din soti, deoarece legea prezuma existenta consimtamantului celuilalt sot;

-          Executarea silita este supusa unor reguli diferite, dupa cum urmareste un bun mobil sau imobil;

-          In dreptul international privat: imobilului i se aplica legea tarii pe teritoriul careia este situat, pe cand mobilului i se aplica legea proprietarului bunului;

-          In ce priveste competenta teritoriala: litigiul cu privire la un imobil se judeca de instanta in raza careia se afla bunul, pe cand cu privire la un mobil este competenta instanta domiciliului paratului, ca regula;

b)      Importanta juridica a clasificarii bunurilor in bunuri aflate in circuitul civil si bunuri scoase din circuitul civil se manifesta pe planul valabilitatii actelor juridice civile sub aspectul obiectului lor.

c)      Clasificarea bunurilor in bunuri determinate individual si bunuri determinate generic prezinta importanta juridica in ceea ce priveste:

-          Momentul transmiterii dreptului real, in actele translative de drepturi reale;

-          Suportarea riscului contractului;

-          Locul predarii bunului: in lipsa de stipulatie contrara, bunul individual determinat trebuie predat in locul unde se gasea la data contractarii, pe cand predarea unui bun de gen trebuie facuta l adomiciliul debitorului.

d)     Dupa cum rezulta din chiar definirea lor, impartirea bunurilor in bunuri fungibile si bunuri nefungibile are semnificatie juridica practica in aprecierea valabilitatii platii.

e)      Clasificarea bunurilor in consumptibile si neconsumptibile este utila in materie de uzufruct si de imprumut.

Cand obiectul uzufructului este un  bun neconsumptibil, uzufructuarul trebuie sa restituie nudului prprietar chiar acel bun, el avand obligatia conservarii substantei lui, pe cand in situatia in care e vorba de un bun consumptibil, e vorba de un cvasiuzufruct.

Obiectul imprumutului de folosinta- numit comodat- il constituie un bun neconsumptibil, pe cand obiectul imprumutului de consumatie il formeaza bunurile consumptibile.

f)       Distinctia intre cele trei categorii de fructe (naturale, industriale, civile) prezinta importanta juridica sub aspectul modului lor de dobandire: fructele naturale si cele industriale se dobandesc prin culegere, pe cand cele civile se dobandesc zi cu zi.

g)      Impartirea bunurilor in divizibile si indivizibile prezinta utilitate juridica in materie de partaj si de obligatii.

Partajul se aplica in caz de proprietate comuna: coproprietate, indiviziune si devalmasie. Daca bunul este indivizibil, fie se atribuie unuia din proprietari cu obligarea lui la o sulta catre ceilalti, fie este scos in vanzare prin licitatie si se imparte pretul.

Bunul indivizibil care formeaza obiectul unei obligatii cu mai multe subiecte, determina o indivizibilitate naturala.

h)      Clasificarea bunurilor in principale si accesorii este importanta juridic, in executarea obligatiilor civile: cand se datoreaza un bun, debitorul trebuie sa predea atat bunul principal, cat si pe cel accesoriu.

i)        Clasificarea bunurilor in corporale si incorporale este importanta juridic in ce priveste:

-          Dobandirea proprietatii mobiliare ca efect al posesiei de buna-credinta, care opereaza doar pentru mobilele corporale;

-          Dobandirea proprietatii prin simpla remitere, care opereaza cu privire la bunuri corporale, dar nu si incorporale;

-          Titlurile de valoare, care se transmit diferit, dupa cum sunt: la purtator, nominale sau la ordin;

-          Regimul de drept international privat, dupa distinctiile cuprinse in Legea nr. 105/1992.

j)        Distinctia intre bunuri publice si private prezinta importanta intrucat numai bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptibile.

Bibliografie selectiva

1. Beleiu, Gheorghe - Drept civil roman.Introducere in dreptul civil.Subiectele dreptului civil, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2005.
2. Boroiu, Gabriel – Drept civil. Partea generala, Editura All Beck, Bucuresti, 2002.
3. Codul civil, Editura All Beck, Bucuresti, 2004.
4. Constitutia Romaniei din 31 octombrie 2003.