Nedemnitatea succesorală

Notiune

Asa cum am vazut pentru a putea mosteni se cer doua conditii pozitive si anume capacitatea succesorala si vocatia succesorala, dar se mai cere si o conditie negativa si anume ca mostenitorul sa nu fie nedemn.  (art. 958-961 din noul C. civ.)

Nedemnitatea (sau nevrednicia) succesorala este decaderea din dreptul de a mosteni a acelor succesibili care se fac vinovati de savirsirea unor fapte grave, strict determinate de legiuitor, impotriva defunctului sau a memoriei acestuia. Nedemnitatea a fost caracterizata ca fiind o sanctiune civila care se fundamenteaza pe motive de moralitate publica neputindu-se admite ca o persoana vinovata de vreuna din faptele prevazute expres de legiuitor fata de o alta persoana sa o mosteneasca tocmai pe aceasta.

Din caracterizarea nedemnitatii ca sanctiune sau pedeapsa civila rezulta anumite consecinte, si anume:

a) nedemnitatea privește atât moștenirea legală, cât și legatele cu care nedemnul a fost gratificat ;

b) nedemnitatea operează de drept sau poate fi judiciară ;

c) efectele nedemnității de drept sau judiciare pot fi înlăturate expres prin testament sau prin act autentic notarial de către cel care lasă moștenirea ;

d) fiind vorba de o sanctiune ea produce efecte numai fata de autorul faptelor, nu și față de alte persoane chemate la moștenirea defunctului în nume propriu sau prin reprezentare.

e) sanctiunea intervine numai in cazul in care faptele au fost savirsite fata de cel despre a carui mostenire este vorba, si nu poate fi extinsa la alte mosteniri. Ea are, asadar, un caracte relativ, neputind fi extinsa si la alte mosteniri;

f) faptele trebuie sa fie savirsite cu vinovatie, astfel că moștenitorul trebuie să fi acționat cu discernământ

Felurile nedemnității succesorale

A. Nedemnitate de drept

Noul Cod civil prevede in art. 958 alin.1 că este de drept  nedemnă de a moșteni:

a) persoana condamnată penal pentru săvârşirea unei infracţiuni cu intenţia de a-l ucide pe cel care lasă moştenirea;

b) persoana condamnată penal pentru săvârşirea, înainte de deschiderea moştenirii, a unei infracţiuni cu intenţia de a-l ucide pe un alt succesibil care, dacă moştenirea ar fi fost deschisă la data săvârşirii faptei, ar fi înlăturat sau ar fi restrâns vocaţia la moştenire a făptuitorului.

Potrivit aceluiași art., alin 2 prevede că ”în cazul în care condamnarea pentru faptele menţionate la alin. (1) este împiedicată prin decesul autorului faptei, prin amnistie sau prin prescripţia răspunderii penale, nedemnitatea operează dacă acele fapte au fost constatate printr-o hotărâre judecătorească civilă definitivă”.

Nedemnitatea de drept poate fi constatată oricând, la cererea oricărei persoane interesate sau din oficiu de către instanţa de judecată ori de către notarul public, pe baza hotărârii judecătoreşti din care rezultă nedemnitatea.

B. Nedemnitatea judiciară

Conform art. 959 alin. 1, poate fi declarată nedemnă de a moşteni:

a) persoana condamnată penal pentru săvârşirea, cu intenţie, împotriva celui care lasă moştenirea a unor fapte grave de violenţă, fizică sau morală, ori, după caz, a unor fapte care au avut ca urmare moartea victimei;

b) persoana care, cu rea-credinţă, a ascuns, a alterat, a distrus sau a falsificat testamentul defunctului;

c) persoana care, prin doi sau violenţă, l-a împiedicat pe cel care lasă moştenirea să întocmească, să modifice sau să revoce testamentul.

Sub sancţiunea decăderii, orice succesibil poate cere instanţei judecătoreşti să declare nedemnitatea în termen de un an de la data deschiderii moştenirii. Introducerea acţiunii constituie un act de acceptare tacită a moştenirii de către succesibilul reclamant.

Dacă hotărârea de condamnare pentru faptele prevăzute la alin. (1) lit. a) se pronunţă ulterior datei deschiderii moştenirii, termenul de un an se calculează de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

Atunci când condamnarea pentru faptele menţionate la alin. (1) lit. a) este împiedicată prin decesul autorului faptei, prin amnistie sau prin prescripţia răspunderii penale, nedemnitatea se poate declara dacă acele fapte au fost constatate printr-o hotărâre judecătorească civilă definitivă. În acest caz, termenul de un an curge de la apariţia cauzei de împiedicare a condamnării, dacă aceasta a intervenit după deschiderea moştenirii.

În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c), termenul de un an curge de la data când succesibilul a cunoscut motivul de nedemnitate, dacă această dată este ulterioară deschiderii moştenirii.

Efectele nedemnitatii succesorale.

a) Efecte fata de mostenitorul nedemn. Ca urmare a constatarii nedemnitatii succesorale a unui mostenitor, titlul său de succesor este retroactiv desfiintat, el devenind astfel, totalmente strain de mostenire. Titlul sau de mostenitor este desfiintat cu efect retroactiv din momentul deschiderii mostenirii.

Partea din mostenire care i s-ar fi cuvenit nedemnului va reveni comostenitorilor legali subsecveenti, iar in cazul in care nedemnul era mosteenitor rezervatar, si legatarilor sau donatarilor ale caror liberalitati ar fi putut fi supuse reductiunii la cererea acestui mostenitor. Mostenitorul nedemn este inlaturat complet de la mostenirea celui fata de care a savirsit una din faptele prevazute de lege astfel ca el nu va putea culege nici rezerva succesorala, in cazul ca ar fi mostenitor rezervatar, cum am precizat. Daca mosteenitorul nedemn ar fi fost singurul mostenitor al defunctului prin inlaturarea sa de la mostenire aceasta se cuvine autorității administrativ teritoriale, devenind vacanta.

Efectele nedemnitatii sunt relative in sensul ca mostenitorul nedemn este inlaturat numai de la mostenirea celui fata de care a fost declarat nedemn si nu de la mostenirea altor persoane. Astfel el va putea veni prin reprezentarea tatalui său predecedat la mostenirea unui asecendent mai indepartat.

In situatia in care nedemnul a intrat in posesia bunurilor din mostenire inainte de constatarea nedemnitatii succesorale el va fi obligat sa le restituie celor indreptatiti asa cum am precizat mai sus. Restituirea bunurilor se face in natura atunci cind este posibil iar daca bunurile supuse restituirii au pierit sau au fost instrainate sau expropriate pentru cauza de utilitate publica el va trebui sa plateasca despagubiri, fiind considerat posesor de rea-credinta si pus de drept in intirziere de la data intrarii sale in posesia bunurilor din mostenire. Mostenitorul nedemn este obligat sa restituie toate fructele si veniturile mostenirii de la data deschiderii acesteia. Pentru sumele incasate de la debitorii lui decujus va fi obligat sa plateasca dobânzi de la data incasarii. De asemenea toate drepturile si obligatiile fata de nedemn care se considerasera stinse prin confuziunea celor doua patrimonii sau prin consolidare revin retroactiv in viata.

Nedemnul are insa dreptul sa pretinde de la ceilalti mostenitori datoriile mostenirii pe care le-a achitat din bunurile sale, precum este indreptatit si la intoarcerea cheltuielilor necesare si utile facute cu bunurile din mostenire.

b) Efectele nedemnitatii fata de descendentii nedemnului

Descendenții nedemnului pot veni la moștenire în nume propriu, dar și pentru a culege partea din moștenire ce i s-ar fi cuvenit acestuia, prin reprezentare succesorală.

Spre deosebire de reglementarea de la 1864, potrivit noului Cod civil, art. 967 alin. 1 prevede că nedemnul, chiar aflat în viaţă la data deschiderii moştenirii poate fi reprezentat.

Asadar copii nedemnului pot veni la mostenirea defunctului si prin reprezentarea tatălui lor nedemn, ceea ce insemana ca nedemnitatea nu prodduce efecte si fata de ei (nefiind vinovați de fapta părintelui lor).

Pentru a veni prin reprezentare succesorală la moştenirea defunctului, reprezentantul trebuie să îndeplinească toate condiţiile generale pentru a-l moşteni pe acesta. (art. 967 alin. 2)

Reprezentarea operează chiar dacă reprezentantul este nedemn faţă de reprezentat sau a renunţat la moştenirea lăsată de acesta ori a fost dezmoştenit de el. (art. 967 alin.3)

c) Efectele nedemnitatii fata de terti. Intrucit este posibil ca in perioada de la deschiderea mostenirii si pina la constatarea nedemnitatii mostenitorul nedemn sa fi inheiat acte juridice cu privire la bunurile succesiunii se pune problema soartei acestora.

Cita vreme nedemnitatea are ca efect desfiintarea retroactiva a titlului de mostenitor, in principiu se poate sustine ca actele juridice incheiate de nedemn cu tertii vor fi desfiintate si ele cu efect retroactiv potrivit principiului resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis. Solutiile trebuie totusi nuantate in functie de natura actului juridic si de buna sau reaua-credinta a tertilor cocontractanti. In principiu, nedemnitatea produce efecte și față de terți, soluție justificată în cazul terților de rea-credință, dar nu și în cazul celor de bună-credință

Ca excepție, potrivit art. 960 alin.3 din noul C. civ, , sunt valabile și se mențin actele de conservare, precum şi actele de administrare, în măsura în care profită moştenitorilor, încheiate între nedemn şi terţ. De asemenea, se menţin şi actele de dispoziţie cu titlu oneros încheiate între nedemn şi terţii dobânditori de bună-credinţă, regulile din materia cărţii funciare fiind însă aplicabile.

În cazul în care actul juridic este menținut, nedemnul va fi obligat să plătească despăgubiri moștenitorilor adevărați, ca posesor de rea-credinșă, iar dacă actul va fi desființat cu efect retroactiv, nedemnul va putea fi acționat de către terț pentru evicțiune (art. 1018, 1748, 1695 și urm. din noul C. civ).

Potrivit art. 961 din noul C. civ., efectele nedemnităţii de drept sau judiciare pot fi înlăturate expres prin testament sau printr-un act autentic notarial de către cel care lasă moştenirea. Fără o declaraţie expresă, nu constituie înlăturare a efectelor nedemnităţii legatul lăsat nedemnului după săvârşirea faptei care atrage nedemnitatea. Efectele nedemnităţii nu pot fi înlăturate prin reabilitarea nedemnului, amnistie intervenită după condamnare, graţiere sau prin prescripţia executării pedepsei penale.

Invocarea nedemnității succesorale

Nedemnitatea succesorală poate fi invocată de orice persoană interesată, cum ar fi comostenitorii care au fost inlaturati de la mostenire de catre nedemn, donatarii sau legatarii, etc. Nedemnitatea poate fi invocată și de creditorii acestor persoane, pe calea acțiunii oblice, dreptul de a invoca nefiind exclusiv personal. (art. 1560 noul C. civ).

Momentul la care nedemnitatea poate fi invocată și constatata acesta nu poate fi decit dupa deschiderea succesiunii și numai dacă vocația succesorală legală a nedemnului este concretă. Nedemnitatea este invocata cit timp nedemnul este in viata, impotriva acestuia. Dacă, după deschiderea succesiunii, a intrat în stăpânirea bunurilor succesiunii și a decedat înainte de constatarea nedemnității, împotriva moștenitorilor săi legali sau testamentari care stăpânesc aceste bunuri.