Proiect, Program, Politici

Generalităţi privind noţiunile de proiect şi program

Un proiect implică o serie de activităţi intercorelate cu durată limitată, prestabilită şi are ca scop elaborarea unei lucrări, obţinerea unui produs sau realizarea unui serviciu cu caracter de unicat, viabil din punct de vedere funcţional şi financiar, în condiţiile respectării termenelor de implementare, bugetului alocat şi specificităţilor de calitate prevăzute.

Există şi o altă accepţiune referitoare la noţiunea de proiect. De exemplu, în cadrul Comisiei Europene sunt diferenţiate programele de proiecte. Astfel, programul este o măsură luată de Comisia Europeană în favoarea unei ţări sau a unui grup de ţări. Acesta constă într-un număr de activităţi ce vor fi realizate şi suportate printr-un angajament financiar extras din bugetul Comisiei Europene. Un program este subiectul unui memorandum financiar individual şi are ca scop implementarea ajutorului din partea Comisiei Europene într-un anumit domeniu, iar un proiect este primul nivel al subdiviziei unui program şi în cele mai multe situaţii conţine un număr de subproiecte. Aşadar, proiectul reuneşte un ansamblu de activităţi derulate pe o perioadă determinată care concură la realizarea unui scop comun general şi necesită o investiţie de resurse, în vederea îndeplinirii unui set de obiective precise. Un proiect este un mod de îmbunătăţire a unei situaţii existente la un moment dat.

Instrumentele structurale şi finanţarea proiectelor

De la data aderării la Uniunea Europeană, România participă ca membru cu drepturi depline la Politica de Coeziune a UE. În cadrul acestei politici, România beneficiază, prin intermediul instrumentelor structurale, de sprijin financiar pentru susţinerea dezvoltării economice a ţării. Volumul finanţărilor disponibile va fi mult mai mare decât cel pe care ţara noastră l-a primit prin programele de pre-aderare Phare, ISPA şi SAPARD.

Accesul la Fondurile Structurale şi de Coeziune va da posibilitatea României să dezvolte echilibrat regiunile rămase în urmă, să modernizeze infrastructura de transport şi mediu, să sprijine dezvoltarea rurală, să creeze noi oportunităţi de ocupare a forţei de muncă, mai ales în mediul rural, să promoveze politici sociale care să ducă la creşterea standardului de viaţă.

În acest moment, România a finalizat practic procesul de programare a Instrumentelor Structurale şi negocierea cu Comisia Europeană a documentelor programatice relevante. Toate aceste documente au fost elaborate în larg parteneriat, prin consultarea cu principalii actori implicaţi, atât la nivel naţional, cât şi regional.

Fondurile structurale sunt accesibile României (ca şi stat membru al UE) începând din 2007 şi sunt orientate spre mărirea competitivităţii prin sprijinirea în acest sens de programe regionale şi naţionale. O latură importantă a fondurilor structurale este direcţionată şanselor regiunilor/ţărilor membre UE pentru dezvoltarea proiectelor în parteneriat, prin intermediul Programului Operaţional de Cooperare Teritorială Europeană (POS CTE). Aceste fonduri se află în gestiunea Comisiei Europene.

Fondurile structurale sunt fonduri post-aderare alimentate prin bugetul Uniunii Europene, al căror scop este să acorde sprijin statelor membre. Sunt susţinute investiţiile în educaţie, cercetare, agricultură, infrastructură, dezvoltarea IMM-urilor şi măsuri pentru dezvoltarea zonelor rurale. O atenţie deosebită primesc regiunile mai puţin dezvoltate în scopul de a se consolida coeziunea economică şi socială în Uniunea Europeană.

Obiectivele prioritare ale Fondurilor Structurale pentru perioada 2007-2013 sunt:

1. Obiectivul Convergenţă: promovează dezvoltarea şi ajustările structurale ale regiunilor care înregistrează întârzieri în dezvoltare.

2. Obiectivul Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă: sprijină regiunile care nu sunt eligibile pentru obiectivul Convergenţă.

3. Obiectivul Cooperare teritorială europeană: sprijină regiuni, judeţe şi zone transnaţionale.

Fondurile structurale pot fi obţinute în România prin intermediul următoarelor Programe Operaţionale: Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE), Programul Operaţional Regional (POR), Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU), Programul Operaţional Sectorial Mediu (POS M), Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PO DCA), Programul Operaţional Pescuit (POP), Programul Operaţional Sectorial Transport (POS T), Programul Operaţional de Asistenţă Tehnică (PO AT). Fiecare din aceste programe este structurat pe mai multe axe ce cuprind domeniile de intervenţie în cadrul cărora se pot finanţa proiecte, şi presupun şi o strategie, care trebuie să fie în concordanţă cu programul de guvernare actual.

Pe lângă fonduri structurale şi de coeziune, finanţări se pot obţine prin credite externe pentru investiţii din partea instituţiilor financiare internaţionale (Banca Europeană de Investiţii – BEI, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare – BERD, Banca Mondială etc.), prin cofinanţare din parte băncilor, prin accesarea de fonduri de la bugetul de stat sau local sau diverse alte fonduri internaţionale.

Provocările potenţiale cu privire la accesul la fondurile structurale şi de coeziune ţin de capacitatea structurilor instituţionale şi administrative de a gestiona aceste fonduri, de îmbunătăţirea capitalului fizic şi uman necesar utilizării fondurilor, de posibilităţile autorităţilor centrale şi locale şi a partenerilor regionali de a participa la co-finanţarea proiectelor care beneficiază de finanţare prin accesarea diferitelor surse de finanţare publice şi private.