Selectia resurselor umane constă în alegerea, potrivit anumitor
criterii, a candidatului al cărui profil psihoprofesional corespunde cel mai
bine caracteristicilor unui post şi pentru a avea cele mai bune rezultate pe
acel post.
Metodologia de selecţie a resurselor umane
1.Stabilirea
metodei de selecţie – în
general organizaţiile utilizează unul sau mai multe criterii de selecţie pentru
angajarea unei persoane, cunoscut fiind faptul că evoluţia tehnologiei,
contextul economic, social, complexitatea activităţilor organizaţiilor sunt
elemente care au condus la elaborarea metodologiei de angajare.
În practică
se folosesc două metode de selecţie:
-metoda
obstacolelor multiple
-metoda
egalizatoare
Metoda cel
mai des utilizată o constituie metoda obstacolelor multiple.Această metodă are
mai multe „obstacole” pe care trebuie să le treacă (dacă unul din obstacole nu
este trecut atunci candidatul este respins).
Obstacolele
sunt criteriile de selecţie pentru angajarea unei persoane cum ar fi:
-preselecţia
dosarelor de concurs;
-testarea
psihosocioprofesională a candidaţilor;
-interviul
final;
-perioada
de probă;
-angajarea
efectivă.
În
parcursul acestor obstacole apar candidaţi care merg mai departe şi candidaţi
respinşi.
Primul
obstacol – preselecţia dosarelor de concurs – presupune ca la dosarul fiecărui
candidat să existe toate actele solicitate pentru postul respectiv: diplomă de
studii medii, studii superioare de scurtă durată sau lungă durată în
specializarea solicitată, specializări în domeniu, vechime în specialitate, în
muncă şi alte documente specifice (limbi străine, operare calculator, permis
conducere etc.) certificat medical etc.
De exemplu
pentru ocuparea unui post de economist cu vechime în specialitatea postului de
minim 5 ani unul din candidaţi are studii superioare economice dar o vechime de
2 ani în specialitatea postului el nu va trece primul obstacol şi deci va
deveni un candidat respins, ceilalţi candidaţi trecând la obstacolul următor şi
aşa mai departe (facem precizarea că la fiecare obstacol candidaţii trebuie să
obţină un calificativ minim stabilit de comisie pentru a promova în etapa
următoare).
Al doilea
obstacol îl constituie testarea psihosocioprofesională a candidaţilor.
După cum am mai precizat scopul selecţiei resurselor umane este să prevadă care
dintre candidaţi va avea cele mai bune rezultate în postul pentru care se
desfăşoară concursul. De aceea este necesară o testare psihosocioprofesională
cât mai completă şi complexă a candidaţilor. Dintre testele care pot fi
utilizate în selecţia personalului amintim:
a)
Teste psihosociologice – cu ajutorul cărora se poate realiza o
evaluare a personalităţii candidatului, a intereselor şi motivaţiilor acestuia.
Cunoaşterea structurilor de personalitate a fiecărui individ ne permite să
facem previziuni asupra reacţiilor şi a conduitei individului într-o situaţie
dată sau în faţa unei sarcini de serviciu ce i se încredinţează
b)
Teste de aptitudini – evaluează potenţialul candidatului
corespunzător cerinţelor postului cu privire la: inteligenţă, aptitudinile
verbale, orientare, percepţie, coordonare, dexteritate etc.
c)
Teste de cunoştinţe – evaluează capacitatea individului de
a-şi folosi cunoştinţele dobândite în rezolvarea unor probleme cerute de
sarcinile postului pentru care candidează. Testarea cunoştinţelor se face prin
intermediul unor probe scrise.Pentru proba scrisă (lucrare scrisă sau teste
grilă) candidaţii primesc înainte de concurs tematica şi bibliografia cu un
grad de dificultate şi complexitate în funcţie de caz ( post), punctajul;
punctajul minim pentru a fi admis etc. Această probă va avea loc într-o sală
(de preferinţă sala Consiliului de Administraţie) la o oră şi dată stabilite de
comisia de concurs.
Durata probei scrise se
stabileşte de către comisia de selecţie în funcţie de gradul de dificultate şi
complexitate al subiectelor, iar notarea lucrărilor este recomandabil să se
facă separat de către fiecare membru al comisiei şi să se consemneze într-un proces
verbal. Nota finală este dată de media notelor acordate de fiecare membru al
comisiei de selecţie.
d) Teste
de performanţă – probe practice care se pot clasifica
în teste de performanţă
motorii şi verbale. Testele de performanţă motorii presupun activităţi fizice –
candidaţilor li se pun la dispoziţie aparate, utilaje, instalaţii pentru
manipularea lor în vederea testării. Testele verbale sunt orientate fie spre
limbajul folosit (radio, tv. etc.) fie spre oameni (vinderea unui produs).
Interviul final – este cel mai uzual dar şi cel mai
criticat criteriu de selecţie. Este utilizat atât în selecţie cât şi în
promovarea, transferul sau evaluarea performanţelor angajaţilor din cadrul
organizaţiei. Prin intermediul interviului avem posibilitatea cunoaşterii
nevoilor şi a obiectivelor individuale ale candidatului.
Interviul
final folosit ca metodă de selecţie prezintă atât puncte forte care îi
demonstrează eficacitatea cât şi puncte slabe.
Punctele
forte ale interviului sunt:
-candidaţii
au posibilitatea de a valorifica la maximum oportunitatea de a demonstra
propriile calităţi în direct şi nu prin intermediul testelor;
-interviul
este calea cea mai eficientă de a clasifica anumite elemente (ce a făcut în
ultimul an de activitate, cum vede el dezvoltarea organizaţiei respective
etc.);
-interviul
reprezintă momentul crucial în adoptarea deciziei finale de selecţie.
Dintre
punctele slabe ale inteviului menţionăm:
-cei ce
conduc interviul au tendinţa de a accepta sau respinge un candidat în mai puţin
de 3 -4 minute de la începutul interviului după care caută probe să evidenţieze
prima lor impresie;
-membrii
comisiei acordă mai multă importanţă aspectelor negative decăt celor favorabile
candidatului.
Interviul
de selecţie este condus fie de o comisie alcătuită din mai multe persoane, fie
de o singură persoană.
Interviul individual – este o cale simplă de a analiza personalitatea
celui intervievat iar cel intervievat se adaptează mai uşor întrebărilor
adresate de o persoană decât multiplelor întrebări adresate de o comisie.
Interviul condus de comisie – asigură în schimb echitatea deciziilor,
acestea fiind luate colectiv (în urma discuţiilor dintre membrii comisiei).
Indiferent
de ce fel de interviu folosim ( individual sau de comisie) important este să
asigurăm un climat favorabil, să reducem la maxim orice tensiune a situaţiei
pentru a avea astfel posibilitatea obţinerii de răspunsuri cât mai puţin
afectate de emoţii.
După
susţinerea interviului final comisia definitivează lista cu rezultatele
obţinute de candidaţi la toate probele de selecţie prin intermediul unui proces
– verbal. Secretarul comisiei afişează la sediul organizaţiei rezultatul
selecţiei.
În termen
de 5 zile de la afişarea rezultatelor candidaţii nemulţumiţi pot contesta
rezultatul final al concursului la comisia de soluţionare a contestaţiilor,
care are obligaţia de a soluţiona contestaţia în 3 zile şi comunica rezultatul
cu menţiunea admis sau respins în 24 de ore.
Candidatul
declarat admis va fi numit prin decizia conducătorului organizaţiei in postul
pentru care a concurat.
Perioada de probă – candidatului, după ce a fost numit pe postul
respectiv, i se încheie un Contract individual de muncă în care, printre alte
elemente componente, i se stabileşte şi o perioadă de probă pentru verificarea
aptitudinilor. Această perioadă de probă variază între 5 zile şi 6 luni, iar
salariatul beneficiază de toate drepturile şi obligaţiile prevăzute de
legislaţia muncii. Perioada de probă se stabileşte o singură dată pe durata
executării unui contract individual de muncă şi este interzisă angajarea
succesivă a mai mult de trei persoane pe perioada de probă pentru acelaşi post.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu