Serviciul public privind energia electrică

Serviciile publice de interes general joacă un rol important pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii tuturor cetăţenilor şi pentru lupta împotriva excluderii şi izolării sociale. Ţinând cont de importanţa acestor servicii pentru economie şi pentru producerea de alte bunuri şi servicii, eficienţa şi calitatea lor constituie un factor de competitivitate şi de coeziune maximă, în special datorită faptului că permit atragerea investiţiilor în regiuni mai puţin favorizate. Furnizarea serviciilor publice de interes general într-o manieră performantă şi nediscriminatorie constituie, la rândul său, o condiţie pentru buna funcţionare a pieţei unice şi pentru o mai bună integrare economică în Uniunea Europeană.

Serviciile publice de gospodărie comunală reprezintă ansamblul activităţilor şi acţiunilor de utilitate şi de interes local, desfăşurate sub autoritatea administraţiei publice locale, având drept scop furnizarea de servicii de utilitate publică, prin care se asigură: alimentarea cu apă, canalizarea şi epurarea apelor uzate şi pluviale, salubrizarea localităţilor, alimentarea cu energie termică produsă centralizat, alimentarea cu gaze naturale, alimentarea cu energie electrică, transportul public local, întreţinerea drumurilor şi a spaţiilor verzi.

Serviciul public privind energia electrică

Asigurarea cu energie electrică este un serviciu public de gospodărie comunală pe care trebuie să îl organizeze administraţia locală, autorităţile publice alese fiind responsabile în faţa cetăţenilor de modul în care gestionează energia, sub orice formă.

OUG nr. 63/1998 privind energia electrică şi termică, modificată de OUG nr. 67/2000 reglementează producerea, transportul şi distribuţia energiei, livrarea şi folosirea energiei, autorităţile implicate, utilizarea eficientă a energiei etc.

1.Clienţii

S.C. ELECTRICA S.A. împreună cu filialele sale, asigură alimentarea cu energie electrică a clienţilor, captivi şi eligibili proprii, structuraţi pe două categorii, agenţi economici  (mari şi mici) şi abonaţi casnici, în baza licenţelor privind furnizarea energiei electrice.

2. Serviciile oferite

Producerea de energie electrică se realizează de către societăţi comerciale, de alte persoane juridice române, de producători independenţi sau autoproducători cu capital autohton ori străin.

Transportul energiei electrice reprezintă activitatea prin care acestea ajung de la o instalaţie de producere la distribuitorii sau consumatorii finali de energie. Transportatorii de energie au obligaţia de a elabora, pentru zona lor de acţionare, un plan de perspectivă privind transportul, în concordanţă cu stadiul actual şi cu evoluţia viitoare a consumului de energie, cuprinzând modalităţile de finanţare şi de realizare a acestor planuri, cu luarea în considerare şi a planurilor de amenajare şi de sistematizare a teritoriului străbătut de instalaţiile lor de transport.

Distribuţia energiei electrice cuprinde totalitatea activităţilor referitoare la instalaţiile prin care se preia energia de la un producător sau transportator şi se livrează clienţilor. Distribuţia energiei se face conform planurilor de urbanism, respectându-se dreptul de proprietate, protecţia mediului, sănătatea şi viaţa persoanelor şi economisirea energiei conform normelor tehnice şi de siguranţă cuprinse în prescripţiile tehnice în vigoare. Distribuitorii de energie sunt agenţi economici autorizaţi în acest scop pentru o zonă determinată.

Furnizarea energiei electrice este activitatea prin care un agent economic comercializează energie clienţilor interesaţi. Contractul încheiat în acest scop, denumit contract de furnizare, se încheie între furnizor şi client şi trebuie să cuprindă cel puţin clauzele minimale stabilite de autoritatea competentă prin contracte-model elaborate pentru categorii de clienţi.

3. Pieţe

Furnizarea energiei electrice priveşte:

• consumatori eligibili (cărora le este permis să-şi aleagă furnizorul de energie electrică). Cantităţile şi tarifele pentru consumatorii eligibili sunt stabilite prin contracte încheiate între furnizori şi consumatori;
• consumatori captivi (până la prima opţiune de eligibilitate). Tarifele şi preţurile aferente de furnizare a energiei electrice pentru consumatorii captivi sunt reglementate prin ordine ale Agenţiei Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Furnizarea energiei electrice se face numai pe bază de contract de furnizare a energiei electrice încheiat de un furnizor cu consumatorul. Contractul stabileşte raporturile dintre furnizor şi consumator cu privire la furnizarea energiei electrice, inclusiv facturarea şi plata acesteia. Consumatorii captivi , până la prima opţiune de eligibilitate, vor încheia contracte cadru de furnizare a energiei electrice cu furnizorul de energie electrică, elaborate de autoritatea competentă ANRE. Consumatorii eligibili pot încheia contracte de furnizare numai cu acei furnizori a căror licenţă de furnizare este î n vigoare.

4. Tehnologia

S.C. ELECTRICA S.A. se preocupă permanent de îmbunătăţirea calităţii serviciilor furnizate pentru a răspunde aşteptărilor tuturor părţilor interesate (proprietari, clienţi, furnizori, angajaţi, societate civilă) şi de îmbunătăţirea imaginii organizaţiei în ceea ce priveşte performanţele de mediu şi sănătate şi securitate ocupaţională realizate.

S.C. ELECTRICA S.A. se conformează legislaţiei în domeniile caliate-mediu-sănătate şi securitate ocupaţională şi oricăror schimbări survenite în legislaţia română şi europeană referitoare la procesele şi activităţile proprii, militând pentru păstrarea unui echilibru între cerinţele economice, sociale şi de mediu.

Activităţile de producere, transport, distribuţie, furnizare şi de utilizare a energiei electrice, precum şi cele de construire a instalaţiilor energetice specifice acestui domeniu sunt permise în vederea realizării următoarelor obiective de bază:

a) asigurarea competiţiei în producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice, precum şi a accesului producătorilor şi consumatorilor la reţelele de transport şi de distribuţie;

b) creşterea eficienţei energetice pe tot lanţul, de la producere, transformare, transport, distribuţie şi până la utilizarea energiei electrice şi termice;

c) transparenţa tarifelor şi a taxelor la energia electrică şi termică;

d) constituirea stocurilor de siguranţă la combustibili;

e) respectarea regimului de conducere prin operatori de sistem (dispeceri), inclusiv pentru realizarea accesului terţilor la reţeaua electrică;

f) asigurarea funcţionării interconectate a sistemului electro- energetic naţional la Uniunea pentru Coordonarea Producţiei şi Transportului Energiei Electrice şi la sistemele electroenergetice ale ţărilor vecine;

g) promovarea utilizării surselor noi şi regenerabile de energie;

h) diversificarea bazei de resurse energetice primare, modificarea structurii producţiei şi a consumului de energie în funcţie de aceasta;

i) stimularea participării sectorului privat, a investitorilor autohtoni şi străini la producerea, transportul, distribuţia, comercializarea şi utilizarea energiei electrice;

j) realizarea obiectivelor locale şi globale privind protecţia mediului înconjurător, intensificarea eforturilor de reducere a bioxidului de carbon, oxizilor de azot, oxizilor de sulf sau/şi a emisiilor de particule.

5. Filosofie – valorile, aspiraţiile şi priorităţile

Politica S.C. Electrica S.A. de furnizare a energiei electrice se încadrează în politica energetică pe care Guvernul României a elaborat-o în concordanţă cu "Directivele Comunităţii Europene" urmărind în principal următoarele direcţii:

 1. Alimentarea continuă a tuturor consumatorilor cu energie electrică la parametri impuşi de standardele de performanţă.

 2. Acoperirea prin contract a întregii cantităţi de energie necesară atât printr-o prognoză corespunzătoare cât şi printr-o negociere avantajoasă cu principalii producători;

3. Informatizarea proceselor de gestiune a clienţilor şi a cantităţilor de energie electrică achiziţionate, distribuite şi vândute;

4. Îmbunătăţirea serviciilor către consumatori, în concordanţă cu Standardele de Performanţă impuse de licenţele pentru furnizarea energiei electrice;

 5. Pregătirea etapei următoare pentru trecerea acestei activităţi în zona profitului care să asigure sursa necesară pentru reinvestirea acestuia.

Strategia Electrica S.A. vizează şi cooperarea internaţională, identificarea de potenţiali parteneri pentru sprijinirea şi dezvoltarea activităţii proprii, identificarea şi derularea programelor şi proiectelor de colaborare cu organizaţii şi instituţii financiare internaţionale, identificarea şi atragerea investitorilor potenţiali, respectiv a unor parteneri interesaţi în privatizarea sectorului distribuţiei energiei electrice, iniţierea şi dezvoltarea contactelor cu diverse companii de electricitate şi firme străine, firme de consultanţă şi asistenţă de specialitate, societăţi comerciale în domeniile de interes ale Electrica S.A. în vederea posibilităţii de evaluare comparativă cu alte ţări şi de aliniere la nivel mondial a acţiunilor viitoare în domeniile de interes ale Electrica S.A., construirea unei imagini cât mai complete despre oferta potenţială privind pieţele pe care Electrica S.A. îşi poate oferi serviciile şi a partenerilor cu care se poate asocia în vederea furnizării de servicii, intensificarea cooperării cu firme externe în vederea diversificării activităţilor Electrica S.A.

S.C. Electrica S.A. urmăreşte să asigure un serviciu de furnizare de cea mai bună calitate printr-o angajare deplină faţă de ideea receptivităţii la exigenţele clienţilor, îmbunătăţirea nivelului calitativ al energiei furnizate către toate categoriile de consumatori, extinderea gamei serviciilor complementare de cea mai bună calitate către clienţii existenţi, creşterea volumului vânzărilor de energie electrică, reducerea costurilor.

6. Caracteristica distinctivă

Activitatea de analiză a reţelelor oferă consultanţă celor interesaţi, privind accesul la reţeaua electrică de interes public, respectiv obţinerea avizului de amplasament, a avizului tehnic de racordare, calculul tarifului de racordare, stabilirea compensaţiilor băneşti între utilizatorii racordaţi în etape diferite etc, conform legislaţiei în vigoare şi a metodologiilor şi procedurilor ANRE.

Accesul la reţeaua electrică de interes public. Cumpărarea şi vinderea de energie electrică se desfăşoară în limitele unor marje de preţ impuse de strategia de ofertare proprie.

S.C.Electrica SA este într-un proces de abordare corporativă a obiectivelor prevăzute în strategia la nivelul Electrica şi a filialelor sale, în acest sens compania încercând să-şi adapteze din mers serviciile operaţionale:

·         Identificarea şi dezvoltarea de noi afaceri, proiecte, plasamente, care să valorifice veniturile din activitatea proprie şi din privatizare;

·         Extinderea afacerilor în domeniul consultanţei de specialitate, proiectării şi serviciilor energetice;

·          Realizarea unor proiecte de investiţii pentru producerea de energie electrică -cu finanţare din surse proprii şi/sau prin accesarea Fondurilor Structurale şi de Dezvoltare regională - din resurse de energie:

-          convenţionale: Realizarea unor proiecte de investiţii în domeniul producerii energiei în centrale electrice în cogenerare;

-          nucleare: Participarea, în calitate de investitor, la construirea Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă;

-          regenerabile: Realizarea de investiţii în producerea de energie electrică din resurse regenerabile (eoliană, biomasă), conform Directivei 2001/77/CE . Aceste investiţii vor contribui la respectarea cotelor obligatorii, privind ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile în consumul intern brut din România, asumate în cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.

De asemenea, în următorii ani Electrica S.A. îşi propune să creeze parcuri eoliene, microhidrocentrale, precum şi să utilizeze alte surse regenerabile, cum sunt cele fotovoltaice, care să contribuie la eficientizarea serviciilor furnizate şi la creşterea performanţei.

7. Imaginea

Obiectivele serviciului sunt grupate conform Codului Controlului Intern (Ordin MFP nr.946/2005), în:

• Obiective legate de eficacitatea şi eficienţa funcţionării;
• Obiective legate de fiabilitatea informaţiilor interne şi externe;
• Obiective legate de conformitatea cu legile, regulamentele şi politicile interne.

În cadrul serviciului de control se monitorizează gradul de satisfacţie al clienţilor prin secţiunea de evidenţă, analiză, rezolvare şi răspuns pentru sesizările şi reclamaţiile înregistrate la nivel de S.C. Electrica S.A. - aparat central. În funcţie de riscurile şi neconformităţile constatate, controlul se extinde la subunităţile din cadrul  S.C. Electrica S.A.

În contextul schimbărilor rapide şi majore din economia noastră şi a necesităţii adaptării continue la explozia informaţională, S.C. ELECTRICA S.A. şi-a format o puternică structură de Relaţii Publice şi Comunicare, care contribuie la dezvoltarea modernă şi eficientă a companiei.

Realizarea şi promovarea imaginii unitare, distincte şi favorabile a instituţiei, dezvoltarea comunicării şi a schimbului optim de informaţii constituie principalele direcţii în domeniul relaţiilor publice.

Structura de Relaţii Publice şi Comunicare, formată dintr-o echipă tânără, caracterizată prin dinamism, creativitate şi fidelitate, realizează, printr-o muncă susţinută, obiectivele propuse cu realizări deosebite, reprezentative pentru S.C. ELECTRICA S.A.

8. Salariaţii

Politica de resurse umane a S.C. Electrica S.A. este creată în acord cu politica strategică a organizaţiei. Astfel, recrutarea, instruirea şi programele de recompensare au vizat atragerea şi dezvoltarea oamenilor cu abilităţi şi atitudini convergente obiectivelor propuse.

Preocuparea pentru dezvoltarea resurselor umane a implicat un proces de instruire a oamenilor pentru eficientizarea îndeplinirii sarcinilor în cadrul organizaţiei. În identificarea tipurilor de instruire necesare, deciziile au ţinut cont şi de motivarea angajatului supus formării.

Urmărind pe de o parte asigurarea unei compatibilităţi a legislaţiei interne cu cea comunitară, iar pe de altă parte dobândirea de către salariaţi a competenţelor recunoscute în standarde, programul de instruire derulat în 2006 a urmărit acumularea de către angajaţi a cerinţelor specifice impuse pentru domeniile de activitate în care aceştia au fost pregătiţi.

O atenţie specială a fost acordată stimulării şi motivării electricienilor, raţiunile principale fiind: ponderea lor foarte mare în structura de personal a societăţii şi munca acestora în contact nemijlocit cu instalaţiile electrice.

De asemenea au fost elaborate unele programe care transpun directivele europene specifice referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă, precum şi la acţiuni de informare pentru diseminarea bunelor practici.

9. Grija pentru supravieţuirea organizaţiei, a creşterii şi profitabilităţii organizaţiei

Sistemul de Management Integrat QMSSO prezintă avantaje multiple, identificate şi analizate în detaliu de managementul ELECTRICA, cu efecte benefice asupra creşterii eficienţei activităţilor de distribuţie şi furnizare a energiei electrice, precum şi a serviciilor oferite de ELECTRICA tuturor clienţilor, cum ar fi:

-          optimizarea proceselor şi activităţilor organizaţiei;

-          minimizarea suprapunerilor ş a disipării răspunderii;

-          viziune unitară asupra dezvoltării viitoare;

-          reducerea costurilor de certificare;

-          reducerea impacturilor negative ale activităţilor organizaţiei asupra mediului, cât şi minimizarea riscului acestor activităţi fără ca prin aceasta să fie afectată calitatea serviciilor şi produselor;

-          management general mai performant.

Pentru ELECTRICA Sistemul de Management Integrat QMSSO reprezintă o abordare logică şi sistematică, ceea ce permite în prezent decizii strategice şi operaţionale optime, care iau în considerare toate aspectele esenţiale ce conduc la funcţionarea eficientă a organizaţiei, atât din punct de vedere al calităţii mediului, cât şi al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale.

Pentru aceasta zi de duminica, am pregatit cele mai frumoase si inspirationale citate antistres

1. “Viseaza ca si cand ai trai pentru totdeauna, insa traieste ca si cum ai muri azi.” – James Dean;

2. „Fiecare are in mainile sale propria fericire, precum artistul are materia bruta, careia vrea sa-i dea o forma.” – Goethe;

3. “Nu te intreba de ce are nevoie lumea. Intreaba-te mai bine ce te face viu si fa acel lucru. Suntem oameni vii doar datorita lucrurilor de care are nevoie lumea.” – Howard Thurman;

4. “Ce este viata, daca nu umbra unui vis care fuge?” – Umberto Eco;

5. “E pacat sa mori fara sa fi trait. Nu esti raspunzator pentru ca te nasti. Dar esti direct raspunzator pentru ce traiesti. Viata e un tipat intre doua taceri. Nu te intreba niciodata pe care drum sa o iei in viata, intreaba-te pe care sa n-o iei.” – Tudor Musatescu

6. „Secretul fericirii nu este sa faci ceea ce iti place, ci sa-ti placa ceea ce trebuie sa faci.” – James Matthew Barrie

7. „Memoria e o cale de a pastra lucrurile pe care le iubesti, lucrurile pe care le urasti, lucrurile pe care nu vrei sa le pierzi niciodata.” – Kevin Arnold;

8. „Poate ca ochii nostri au nevoie sa fie spalati de lacrimi din cand in cand, ca sa putem vedea viata mai clar dupa.” – Alex Tan

9. „Viata nu este oare de o suta de ori prea scurta pentru a ne ingadui luxul de a ne plictisi?” – Friendrich Nietzche;

10. „Iubirea este viata. Si daca iti lipseste iubirea, iti lipseste viata.” – Leo Buscaglia;

11. „Fericirea este placerea care nu se repeta.” –Tolstoi;

12. “Nu-ti fie frica de viata. Crede ca viata merita traita si crezul tau va ajuta la implinirea faptului.” – William James;

13. „Cand devii spectatorul vietii tale, scapi de suferinta din ea.” – Oscar Wilde

14. „Nu vreau sa traiesc. Vreau sa iubesc in primul rand si sa traiesc accidental.” – Zelda Fitzgerald

15. "Frumusetea atrage priviri, atitudinea fura inimi."

16. "Leii au evoluat sa devina luptatori, iar tigrii ucigasi."

Traficul de persoane – o problemă socială

Schimbările sociale sunt declanşate între altele şi de apariţia unor probleme sociale, a căror soluţionare vizează o masă vastă de indivizi. Orice societate se confruntă frecvent cu probleme sociale ca: delincvenţa juvenilă, sărăcia, mortalitatea infantilă, prostituţia, traficul de droguri, traficul de persoane, tensiunile interetnice, poluarea, terorismul, crize economice etc. Demersurile întreprinse pentru identificarea, localizarea şi în final eliminarea problemei conduc la perfecţionarea sistemului.

Problemele sociale pot fi determinate de: subdezvoltarea societăţii, situaţia de criză sau dificultate în care se pot găsi anumite grupuri, indivizi, zone la un moment dat, condiţiile naturale şi sociale, comportamente individuale şi colective care afectează negativ celelalte persoane, ineficienţa unor instituţii, nivelul de instruire scăzut, apariţia unor oportunităţi de dezvoltare.

1. Consideraţii generale privind traficul de persoane

Traficul de persoane este un fenomen cu multe dimensiuni: este o încălcare gravă a drepturilor omului, un fenomen economic şi social cu consecinţe pentru întreaga societate, un aspect al sănătăţii publice şi nu în ultimul rând un aspect penal, în care traficanţii şi nu victimele sunt infractorii.

Traficul de fiinţe umane este o infracţiune gravă în care victimele sunt tratate ca bunuri şi vândute pentru obţinerea de profit. Pentru unii este considerat a fi o afacere, de cele mai multe ori controlată de crima organizată, care încearcă să obţină maximum de profit din ceea ce ei consideră a fi bunul lor, dar care afectează sănătatea, bunăstarea şi securitatea persoanelor.

Prin trafic de fiinţe umane mai înţelegem recrutarea, transportarea, transferarea, adăpostirea sau primirea de persoane, prin ameninţare sau prin utilizarea forţei sau a altor forme de constrângere, prin răpire, înşelăciune sau abuz de putere, prin utilizarea unei poziţii vulnerabile, prin oferirea sau primirea de bani sau de beneficii pentru obţinerea consimţământului unei persoane.

Există o serie de factori care favorizează traficul de persoane. Aceştia pot fi grupaţi pe diferite niveluri, după cum urmează:

a) La nivel macro-social: sărăcia, dezorganizarea socială, şomajul, dezvoltarea migraţiei internaţionale pentru muncă, sistemul lacunar de depistare şi control a traficului de persoane, politici sociale ineficiente (alocarea bugetară insuficientă pentru programele privind excluziunea socială şi combaterea traficului de persoane, lipsa serviciilor de asistenţă socială comunitară de prevenţie, lipsa de oportunităţi pentru tinerii care părăsesc sistemul de asistenţă socială, lipsa /insuficienţa unor programe educaţionale relevante).

b) La nivel comunitar: poziţionarea geografică a comunităţii în apropierea frontierelor, existenţa în comunitate a unor cazuri precedente de muncă în străinătate, care sunt cunoscute ca poveşti de succes, lipsa oportunităţilor de muncă, mentalitatea greşită (indivizii nu sunt conştienţi de faptul că în orice moment pot fi chiar ei cei care se află în pericol).

c) La nivel familial: dezorganizarea socială a familiei, relaţiile conflictuale, alte disfuncţii, comportamentele deviante: alcoolismul, violenţa domestică, lipsa de informare, lipsa de acces la serviciile şi programele de asistenţă socială disponibile.

d) La nivel individual: capitalul uman scăzut, situarea în grupe de risc: apartenenţă sexuală (victimele de sex feminin predomină în situaţia statistică a victimelor identificate şi asistate) şi vârstă (cele mai multe victime au vârste cuprinse între 18-25 ani, conform situaţiei victimelor asistate la nivelul Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane), discrepanţa dintre nivelul aşteptărilor şi resursele individului pentru atingerea acestora prin mijloace legitime, lipsa de informare.

2. Etapele traficului de persoane

Traficul de fiinţe umane, ca fenomen infracţional transnaţional, este de o complexitate care îl face greu de anihilat. Fiecare etapă a lui înseamnă o grea încercare pentru victime, dar abuzurile fizice şi psihice iau amploare în fazele finale. Astfel, putem menţiona că traficul de persoane presupune de obicei următoarele etape:

a)      Recrutarea

Există trei categorii de recrutori şi transportatori: bărbaţi, femei, familii. Recrutori pot fi: vecini, soţ/concubin, cunoştinţă/ prieten, persoane ce desfăşoară activităţi ce presupun relaţii cu publicul (vânzători, barmani, taximetrişti etc.), angajaţi ai unor firme false, chiar membri ai unor reţele de trafic. Ei utilizează ca şi metode de recrutare: oferte false de locuri de muncă în străinătate, în special profesii care nu implică o muncă calificată (chelneriţă, bucătăreasa, dansatoare, baby-sitter, menajeră etc.) în ţări ca Spania, Italia, Grecia, Cehia, Germania, Franţa etc. adresate direct victimelor sau prin intermediul cunoştinţelor, rudelor sau a altor persoane apropiate, anunţuri la mica publicitate, răpiri. Principalele judeţe de recrutare din România sunt: Teleorman, Iaşi, Dolj, Olt, Mureş, Ialomiţa, Botoşani, Călăraşi, Constanţa, Brăila, Vaslui, Galaţi, Alba, Timiş şi municipiul Bucureşti.

b)     Transportul

Traficul de fiinţe umane se desfăşoară pe anumite rute, din ţara de origine, spre ţara de destinaţie. Trecerea frontierei spre ţara de destinaţie (de cele mai multe ori alta decât cea promisă victimei) se face cu ajutorul recrutorilor sau al călăuzelor şi poate fi: legală, sub pretextul unei excursii, în cazul fetelor care au paşaport sau ilegală, în cazul persoanelor minore sau fără paşaport, situaţie în care călăuzele promit trecerea graniţei în siguranţă în schimbul unei sume de bani sau chiar fără plată.

c)      Vânzarea

Are loc în ţările de destinaţie (în cazul vânzărilor repetate, pot fi doar ţări de tranzit), fără ştirea victimelor care devin proprietatea unor patroni. Aspectul fizic şi vârsta sunt cele care fixează preţul de vânzare, dar depinde şi de numărul vânzărilor de la momentul recrutării la cel al destinaţiei de exploatare.

d)     Sechestrarea şi exploatarea

De cele mai multe ori victimele realizează că au fost vândute în momentul în care sunt sechestrate şi exploatate, etapă caracterizată prin: sechestrarea în locuri bine izolate, închise, lipsa totală a posibilităţilor de comunicare etc.

e)      Revânzarea

Victimele intră într-un ciclu al falselor datorii, deoarece cei care le cumpără pretind că trebuie să-şi recupereze banii din munca lor. În majoritatea cazurilor, în momentul în care victima a reuşit să-şi plătească datoria, urmează o revânzare către un alt patron care, la rândul său, vrea să-şi recupereze suma plătită.

f)       Evadarea

Aceasta se produce în conjuncturi favorabile, cu ajutorul unor clienţi, al poliţiei. Victimele se adresează adesea ambasadelor sau consulatelor României din ţara respectivă.

g)      Repatrierea

Se realizează cu sprijinul Organizaţiei Internaţionale a Muncii, a misiunilor din alte ţări, ale ambasadelor/ consulatelor României care se ocupă de formalităţile de repatriere si cu sprijinul organizaţiilor neguvernamentale din statul de destinaţie. Victimelor li se eliberează paşaport consular şi documente de călătorie. Primirea în ţară se face de reprezentanţii Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane (Centrul Regional din aria de competenţă), care a fost contactat şi informat în prealabil şi care va consilia victima şi o va redirecţiona către serviciile specializate de asistenţă, în funcţie de opţiunea acesteia.
În chestiunile legate de repatrierea victimelor române ale traficului de persoane, Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane este prima instituţie care trebuie informată.

3. Dimensiunile fenomenului traficului de persoane

O minimă analiză a dinamicii fenomenului traficului de persoane permite creionarea unui „portret-robot” al victimei, care grupează trăsăturile economice, psihologice şi sociale cele mai frecvent întâlnite la persoanele care au fost supuse traficului de persoane, în anul 2008. Statisticile ne oferă următoarele informaţii:

·           ponderea victimelor de sex masculin a fost mai mare decât cea a victimelor de sex feminin;

·           femeile sunt victime ale exploatării sexuale, în timp ce majoritatea persoanelor exploatate prin muncă forţată este reprezentată de bărbaţi;

·           mediul rural a fost principala sursă furnizatoare de victime în scopul exploatării prin muncă forţată şi cerşetorie. În cazul exploatării prin muncă, victimele sunt în proporţie de 60% din mediul rural şi tot din mediul rural provin două treimi dintre victimele traficului de persoane în scopul cerşetoriei; există o incidenţă crescută a recrutării în scopul exploatării sexuale în mediul urban;

·           vulnerabilitatea populaţiei masculine a fost dată de nivelul de instruire destul de scăzut (40% dintre victimele identificate în 2008 au cel mult 8 clase absolvite). Ponderea bărbaţilor fără studii (14%) a fost dublă comparativ cu cea a femeilor din aceeaşi categorie (7%);

·           persoanele cu vârste cuprinse între 18-25 de ani reprezintă 42% din totalul victimelor identificate în anul 2008. Împreună cu cele din categoria de vârstă 26-40 ani (30%) reprezintă majoritatea victimelor identificate în anul 2008, explicaţia fiind dată de ponderea din ce în ce mai însemnată a victimelor traficate pentru exploatarea prin muncă forţată, ale căror vârste sunt, de regulă, între 18 şi 40 ani;

·           nivelul de instruire este un alt factor de risc de victimizare - majoritatea persoanelor traficate în 2008 (42%) au cel mult 8 clase, mai mult de un sfert din totalul victimelor fiind fără studii sau cu studii elementare;

·           categoriile cele mai vulnerabile de copii includ: copii din familii cu venituri de subzistenţă, copii cu nivel de şcolarizare minim, victime ale violenţei domestice; copii neglijaţi, ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate; copii migranţi acompaniaţi de familii vulnerabile şi cu dificultăţi de integrare socială (copiii migranţi din comunităţile rrome); copii migranţi neînsoţiţi (care fug din familii sau care sunt părăsiţi de familie);

·           din totalul celor 1240 victime identificate în anul 2008, 156 (13%) au fost traficate în interiorul graniţelor ţării, fapt ce indică o uşoară scădere a numărului victimelor exploatate în traficul intern, faţă de anul 2007, când au fost identificate 207 persoane (12%); majoritatea victimelor sunt, în continuare exploatate în afara ţării.

Numărul total al victimelor pentru perioada 01.01.2009-31.03.2009 a fost de 239, spre deosebire de 402 pentru aceeaşi perioadă a anului trecut. În ceea ce priveşte distribuţia pe sexe, 60% din victime sunt bărbaţi spre deosebire de 53% pentru aceeaşi perioadă a anului trecut şi 40% sunt femei spre deosebire de 47% în 2008.

Deşi numărul total al victimelor este comparativ mai mic faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, procentul minorilor a crescut de la 13% în 2008, majoritatea fiind fete exploatate sexual, la 18% cu o distribuţie aproape paritară a băieţilor şi fetelor pentru primul trimestru al anului 2009.

Cele mai multe dintre victime, sunt absolvenţi ai ciclului gimnazial, 36% pentru primele trei luni ale anului 2009 şi 42% pentru aceeaşi perioadă aferentă anului 2008. Persoanele absolvente de liceu reprezintă următoarea categorie de victime care ajung sub influenţa traficanţilor, procentul acestora crescând de la 28% în 2008 la 31% în 2009. 9% dintre victime pentru anul 2009 şi 11% pentru anul 2008 nu au urmat nici o formă de învăţământ, cele mai multe dintre acestea fiind exploatate prin practicarea cerşetoriei sau pentru muncă forţată în agricultură sau construcţii, iar un număr foarte mic de victime (3) aveau studii superioare finalizate, în momentul traficării.

Principalele judeţe de provenienţă pentru primele trei luni ale anului 2009 sunt Teleorman şi Botoşani cu 23, respectiv 21 de victime, majoritatea fiind exploatate prin muncă forţată, spre deosebire de aceeaşi perioadă a anului 2008 unde în Iaşi, Mureş şi Dolj se înregistrau mai mult de 30 de victime.

Mediul rural reprezintă principalul mediu de provenienţă al victimelor traficului de persoane, 58% pentru 2009, respectiv 59,5% pentru 2008.

4. Consecinţele traficului de persoane

Consecinţele victimizării apar într-un registru larg, de fiecare dată fiind prezentă cel puţin una dintre următoarele forme de abuz:

·           lipsirea de nevoi bazale: mâncare, odihnă;

·           lipsa/ limitarea accesului la modalităţi de păstrare a igienei corporale;

·           îngrădirea sau interzicerea libertăţii de mişcare;

·           limitarea sau interzicerea accesului la asistenţă medicală;

·           exploatarea propriu-zisă;

·           abuz sexual;

·           abuz fizic;

·           abuz emoţional;

·           izolare/ uneori menţinere în stare de captivitate;

·           ameninţări, intimidare.

Procesul traumatizării psihice apare atunci când o persoană a traversat o experienţă ce depăşeşte puterea ei de înţelegere şi care i-a ameninţat viaţa sau integritatea fizică. Efectele traumei se regăsesc în plan fizic, dar mai ales în cel psihologic/ emoţional. Tipologia reacţiilor traumatice este variată. Astfel, sunt prezente reacţii de natură fizică şi reacţii psihosomatice.

Reacţiile psihologice pot fi: stare de şoc şi teamă, dezorientare şi stări de confuzie, iritabilitate, stări de nelinişte, amintiri invadante, legate de traumă: coşmaruri, dorinţa de a evita tot ceea ce este asociat cu trauma, sentimente de ruşine, autoculpabilizare, tendinţa de a minimaliza experienţa traumatică, tendinţa de izolare, nevoia de detaşare de mediu, neîncredere, sentimente de neputinţă, teamă faţă de viitor etc.

5. Modalităţi de combatere a fenomenului traficului de persoane

Pentru prevenirea traficului de persoane importanţă prezintă informarea, dar şi cooperarea intersectorială. O organizaţie neguvernamentală sau o instituţie a administraţiei publice centrale sau locale nu poate să gestioneze singură toate nevoile unei victime a traficului de persoane. Asistenţa victimelor solicită cooperarea între toţi furnizorii acreditaţi de servicii: organizaţii neguvernamentale şi instituţii ale administraţiei publice centrale sau locale. În încheierea protocoalelor va fi avută în vedere instituirea practicilor de colaborare cu:

- Poliţia comunitară

- Asociaţii ale diverselor minorităţi

- Agenţiile Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă

- Structurile de prevenire ale poliţiei

- Poliţia de frontieră

- Inspectoratele Teritoriale de Muncă

- Autoritatea de sănătate publică

- Mass-media

- Organizaţiile non-profit

- Inspectoratele şcolare

- Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului

- Primăriile (inclusiv Direcţiile de Asistenţă Socială)

În încheierea protocoalelor cu instituţiile publice/ autorităţi centrale şi locale se va ţine cont de responsabilităţile instituţionale specifice fiecărei entităţi.

Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane, înfiinţată prin Hotărârea Guvernului nr. 1584 din 8 decembrie 2005, modificată şi completată prin Hotarârea Guvernului nr. 1083 din 25 august 2006, este unitate de specialitate a administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor. Ea are ca scop coordonarea şi evaluarea activităţilor de prevenire a traficului de persoane şi monitorizarea asistenţei acordate victimelor acestuia.

Totodată, Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane este liantul între victima traficului de persoane şi organele de aplicare a legii, precum şi între acestea şi O.N.G.-urile din ţară care oferă servicii în acest domeniu. Agenţia cooperează cu organizaţiile neguvernamentale române şi străine, precum şi cu organizaţiile interguvernamentale şi în vederea conştientizării opiniei publice asupra fenomenului traficului de persoane şi asupra consecinţelor acestuia.

Obiectivele prioritare ale instituţiei noastre sunt:

- asistenţa acordată victimelor traficului de persoane

- creşterea numărului victimelor, din cele identificate, care cooperează cu organele de Parchet şi Poliţie pentru pedepsirea traficanţilor şi soluţionarea cauzelor de trafic de persoane.

Această agenţie derulează campanii de prevenire şi combatere a traficului de persoane. Dintre aceste campanii am putea aminti: Campania de reducere a cererii "Banii tăi îi îmbogăţesc pe traficanţi...Banii tăi ucid suflete!", Campania de informare "18 Octombrie - Ziua europeană de luptă împotriva traficului de persoane", Campania “Traficul de persoane există!...Decide Azi..Nu Mâine!”, Campania “Euro 2008 - traficul de persoane poate fi un meci cu miză foarte mare...chiar viaţa ta!”, Campanie împotriva exploatării prin muncă forţată, Campanie împotriva exploatării sexuale a copiilor etc.